Sfânta Dreaptă Ana
Mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, sec. I î.Hr.
Biografie
Sfânta Dreaptă Ana (în ebraică: חַנָּה, „Har/Milă") a fost soția Sfântului Ioachim și mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria. Din seminția lui Levi, fiică a preotului Matan, Ana era rudă cu Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul.
Ana și Ioachim au trăit în Nazaret (sau Ierusalim), ducând o viață de evlavie desăvârșită. Timp de aproximativ 50 de ani nu au avut copii — o suferință imensă în societatea iudaică, unde sterilitatea era considerată semn de nemilostivire divină. Ana purta această durere cu smerenie, rugându-se neîncetat pentru rodul pântecelui.
Când Ioachim a fost umilit la Templu și s-a retras în pustie, Ana a rămas singură în Ierusalim, plângând și rugându-se. Tradiția spune că, văzând un cuib de vrăbii în copacul din grădina sa, Ana a plâns și mai mult, zicând: „Vai mie, cu ce m-aș asemăna? Nu sunt ca păsările cerului, căci și păsările sunt roditoare înaintea Ta, Doamne!" Un înger i s-a arătat vestindu-i: „Ana, Ana, Domnul a auzit rugăciunea ta; vei zămisli și vei naște, și se va vorbi de rodul tău în toată lumea."
Ana a ieșit în întâmpinarea lui Ioachim la Poarta de Aur a Templului, unde amândoi au aflat că primiseră aceeași vestire cerească. Rodul rugăciunii lor a fost nașterea Fecioarei Maria — cea care avea să devină „mai largă decât cerurile", Născătoarea de Dumnezeu.
La vârsta de trei ani, Ana și Ioachim au adus-o pe Maria la Templu. Sfânta Ana a adormit în pace la câțiva ani după soțul ei, la o vârstă înaintată. Este prăznuită împreună cu Sfântul Ioachim la 9 septembrie și separat la 25 iulie.
Cronologie
Tinerețea și căsătoria
Ana, fiica preotului Matan din seminția lui Levi, s-a căsătorit cu Ioachim din seminția lui Iuda. Prin această căsătorie, seminția regală (Iuda) și cea preoțească (Levi) s-au unit — prefigurând unirea funcțiilor de rege și preot în Hristos.
Ani de sterilitate și rugăciune neîncetată
Aproximativ 50 de ani de căsătorie fără copii. Ana se ruga neîncetat, făgăduind că dacă Dumnezeu îi va da un copil, îl va închina Templului. Rugăciunea ei repetă și desăvârșește rugăciunea Anei din Vechiul Testament, mama lui Samuel (1 Regi 1:10-11).
Vestirea îngerească
În timp ce Ioachim postea în pustie, un înger s-a arătat și Anei, vestindu-i: „Ana, Ana, Domnul a auzit rugăciunea ta; vei zămisli și vei naște, și se va vorbi de rodul tău în toată lumea." Ana a făgăduit să aducă copilul ca dar lui Dumnezeu.
Întâlnirea de la Poarta de Aur
Ana a ieșit în întâmpinarea lui Ioachim la Poarta de Aur a Templului din Ierusalim. Îmbrățișarea lor este reprezentată iconic în arta ortodoxă ca simbol al bucuriei pentru împlinirea făgăduinței divine.
Nașterea Fecioarei Maria (8 septembrie)
Ana a dat naștere Fecioarei Maria. Conform Protoevangheliei lui Iacob, Ana a exclamat: „Sufletul meu s-a mărit în ziua aceasta!" și a numit copilul Maria (Mariam).
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)
La vârsta de trei ani, Ana și Ioachim au adus-o pe Maria la Templu, unde a fost primită de arhiereul
Surse și scrieri
Protoevanghelia lui Iacob (sec. II)
Sursa principală pentru viața Sfintei Ana. Capitolele 1-8 descriu în detaliu sterilitatea, rugăciunea, vestirea îngerească, nașterea Mariei și aducerea ei la Templu. Textul este acceptat în Tradiția ortodoxă ca reflectând tradiții apostolice autentice.
Evanghelia lui Pseudo-Matei (sec. VI-VII)
Preia și dezvoltă narațiunea Protoevangheliei, adăugând detalii despre copilăria Mariei.
Imnografia ortodoxă
Troparul Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie): „Nașterea ta, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea, că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru."
Contemporani
Soțul ei, din seminția lui Iuda, cu care a împărtășit anii de sterilitate, rugăciune și nădejde. Împreună sunt cinstiți ca „Dumnezeieștii Părinți" (Θεοπάτορες) ai Maicii Domnului.
Nepotul Sfintei Ana după trup — Fiul Fecioarei Maria. Ana este cinstită ca bunica Mântuitorului (Θεοπρομήτωρ).
Fiica ei, rodul rugăciunii stăruitoare, cea care L-a născut pe Dumnezeu în trup.
Ginerele ei, logodnicul Fecioarei Maria, ocrotitorul Sfintei Familii.
Rudă a Sfintei Ana sau a Fecioarei Maria (Luca 1:36). Elisabeta a trecut prin aceeași încercare a sterilității și a primit în cele din urmă pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Soțul Elisabetei, preot la Templu. Prin legătura de rudenie, familiile celor doi drepți au fost unite în planul mântuirii.
Marele Preot de la Șilo, căruia Ana cea din Vechiul Testament — prefigurarea Sfintei Ana — i-a încredințat pe pruncul Samuel. Așa cum Ana cea veche l-a adus copilul la Templu sub grija lui Eli, tot astfel Sfânta Ana a adus-o pe Fecioara Maria la Templu.
Versete cheie
"Și era ea amărâtă în sufletul ei și s-a rugat Domnului și a plâns amarnic. Și a făcut făgăduință, zicând: Doamne Savaot, de vei căuta la mâhnirea roabei Tale..." — tipul veterotestamentar al rugăciunii Sfintei Ana."
— 1 Regi 1:10-11"Iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei... Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință."
— Luca 1:36-37"Pe cea stearpă o face să locuiască în casă, ca pe o mamă ce se bucură de copii."
— Psalm 112:9"Bucură-te, cea stearpă, care nu nășteai, izbucnește în strigăte de bucurie, cea care nu aveai dureri de naștere!"
— Isaia 54:1Semnificație
Rugăciunea care schimbă istoria
Rugăciunea Sfintei Ana este considerată în Tradiția ortodoxă una dintre cele mai puternice rugăciuni din istoria mântuirii. Din rugăciunea ei s-a născut cea care L-a născut pe Dumnezeu. Ana demonstrează că rugăciunea perseverentă, chiar și atunci când pare fără răspuns, este ascultată de Dumnezeu la vremea hotărâtă.
Tipul Anei din Vechiul Testament
Sfânta Ana poartă același nume cu Ana, mama profetului Samuel (1 Regi 1-2). Paralela este izbitoare: ambele sterpe, ambele s-au rugat cu lacrimi, ambele au primit copil prin minune, ambele și-au închinat copilul lui Dumnezeu la Templu. Dar dacă Ana cea veche a născut un profet, Ana cea nouă a născut pe cea „mai cinstită decât Heruvimii."
Unirea semințiilor regală și preoțească
Căsătoria Anei (din seminția lui Levi) cu Ioachim (din seminția lui Iuda) unește linia preoțească cu cea regală. Această unire se desăvârșește în Hristos, Care este „Preot în veac după rânduiala lui Melchisedec" (Psalm 109:4) și Rege din neamul lui David.
Ocrotitoarea mamelor și a familiilor
Sfânta Ana este invocată în mod special de femeile care se roagă pentru rodul pântecelui și de familiile în încercare. Acatistul Sfintei Ana este una dintre cele mai citite rugăciuni în această privință. Exemplul ei arată că sterilitatea nu este o pedeapsă divină, ci poate fi o cale spre o binecuvântare mai mare decât orice așteptare omenească.