Sfântul Proroc Samuel
Profet și Judecător, sec. XI î.Hr.
Biografie
Sfântul Proroc Samuel (în ebraică: שְׁמוּאֵל, „Dumnezeu a auzit / cerut de la Dumnezeu") a fost ultimul judecător al lui Israel și primul dintre marii profeți după Moise. Născut ca rod al rugăciunii stăruitoare a mamei sale Ana, Samuel a fost închinat lui Dumnezeu de la naștere și crescut în Cortul Mărturiei de la Șilo, sub îndrumarea preotului Eli.
Samuel a fost chemat de Dumnezeu încă din copilărie, într-o noapte memorabilă când Domnul i-a vorbit de trei ori, iar copilul a răspuns: „Vorbește, Doamne, că robul Tău ascultă" (1 Regi 3:10). A devenit profet, judecător, preot și conducător al întregului Israel într-o perioadă de criză profundă — de la pierderea Chivotului Legământului în mâna filistenilor până la instaurarea monarhiei.
Samuel este cel care a uns pe Saul ca primul rege al lui Israel, iar apoi, după lepădarea lui Saul, l-a uns în taină pe David, tânărul păstor din Betleem, ca viitor rege — alegerea lui Dumnezeu care a schimbat cursul istoriei mântuirii.
Cronologie
Nașterea ca răspuns la rugăciune (c. 1100 î.Hr.)
Ana, mama lui Samuel, era stearpă și se ruga cu lacrimi la Cortul din Șilo, făgăduind că dacă va primi un fiu, îl va închina Domnului pe viață. Dumnezeu îi ascultă rugăciunea, iar ea naște pe Samuel. Cântarea Anei (1 Regi 2:1-10) prefigurează Cântarea Maicii Domnului (Magnificat).
Copilăria în Cortul Mărturiei
Mama sa îl aduce pe Samuel la Șilo, la preotul Eli, unde crește slujind înaintea Domnului. În timp ce fiii lui Eli, Ofni și Finees, păcătuiau grav, Samuel „creștea și era plăcut atât Domnului, cât și oamenilor" (1 Regi 2:26).
Chemarea de către Dumnezeu (c. 1085 î.Hr.)
Într-o noapte, Dumnezeu îl cheamă pe Samuel de trei ori. La îndemnul lui Eli, copilul răspunde: „Vorbește, Doamne, că robul Tău ascultă." Dumnezeu îi revelă judecata care va veni asupra casei lui Eli. Din acea zi, tot Israelul recunoaște că Samuel este profet al Domnului (1 Regi 3).
Pierderea și recuperarea Chivotului (c. 1080 î.Hr.)
Filistenii înfrâng pe Israel la Afec și capturează Chivotul Legământului. Eli moare la auzul veștii, iar fiii săi sunt uciși în luptă. Chivotul este în cele din urmă returnat după ce aduce plăgi asupra filistenilor.
Judecătorul și restauratorul (c. 1075-1050 î.Hr.)
Samuel adună poporul la Mițpa, chemându-l la pocăință și la îndepărtarea idolilor. Se roagă Domnului, iar Dumnezeu trimite tunet puternic asupra filistenilor, care sunt înfrânți. Samuel ridică piatra „Eben-Ezer" („Până aici ne-a ajutat Domnul") și judecă pe Israel toată viața sa, călătorind anual prin Betel, Ghilgal și Mițpa (1 Regi 7).
Ungerea lui Saul ca rege (c. 1050 î.Hr.)
Poporul cere un rege „ca toate neamurile". Samuel, mâhnit, se roagă Domnului, care îi spune: „Nu pe tine te-au lepădat, ci pe Mine" (1 Regi 8:7). Totuși, Dumnezeu îi poruncește să ungă pe Saul, fiul lui Chiș, din seminția lui Veniamin, ca primul rege al lui Israel.
Ungerea lui David (c. 1025 î.Hr.)
După lepădarea lui Saul pentru neascultare, Dumnezeu îl trimite pe Samuel în Betleem, în casa lui Iesei. Trecând peste frații mai mari, Dumnezeu alege pe David, cel mai mic, căci „Domnul nu se uită la ceea ce vede omul; omul se uită la înfățișare, dar Domnul se uită la inimă" (1 Regi 16:7). Samuel îl unge pe David cu untdelemn, iar Duhul Domnului vine peste el.
Surse și scrieri
Cărțile lui Samuel (1-2 Regi în Septuaginta)
Cele două cărți ale lui Samuel (numite 1-2 Regi în Septuaginta) poartă numele său, deși acoperă și perioada lui Saul și David. Samuel este personajul central al primelor 16 capitole din 1 Regi.
Cântarea Anei (1 Regi 2:1-10)
Imnul mamei lui Samuel este unul dintre cele mai importante texte poetice ale Vechiului Testament. Ana profetizează: „Domnul va judeca marginile pământului; va da tărie regelui Său și va înălța puterea Unsului Său" — prima referință explicită la „Unsul" (Mesia) din Scriptură.
Sirah (Ecclesiasticul) 46:13-20
Elogiul lui Samuel: „Iubit de Domnul său, Samuel, proorocul Domnului, a întemeiat împărăția și a uns domnitori peste poporul său. După legea Domnului a judecat obștea."
Faptele Apostolilor 3:24
Sfântul Apostol Petru îl menționează pe Samuel ca început al lanțului profetic: „Și toți proorocii, de la Samuel și câți au urmat, au vestit zilele acestea."
Contemporani
Ana (mama lui Samuel)
Femeia de rugăciune al cărei imn profetic (1 Regi 2:1-10) prefigurează Cântarea Maicii Domnului. Stăruința ei în rugăciune și credință este un model pentru toți credincioșii.
Preotul Eli
Părintele duhovnicesc al lui Samuel, care l-a crescut în Cortul din Șilo. Deși om evlavios, Eli nu și-a disciplinat fiii, iar casa sa a fost pedepsită de Dumnezeu.
Primul rege al lui Israel, uns de Samuel din porunca lui Dumnezeu. Început promițător, dar lepădat pentru neascultare repetată. Relația tragică dintre Samuel și Saul ilustrează tensiunea dintre autoritatea profetică și cea regală.
Tânărul păstor din Betleem, ales de Dumnezeu și uns de Samuel ca viitor rege al lui Israel. „Bărbat după inima lui Dumnezeu" (1 Regi 13:14), David devine regele-profet care prefigurează pe Hristos.
Predecesorul spiritual al lui Samuel în rolul de mijlocitor și conducător al poporului. Samuel este considerat al doilea mare mijlocitor al lui Israel după Moise — amândoi au stat între Dumnezeu și popor, purtându-le cauza (Psalmul 98:6).
Mama lui Samuel, care l-a dobândit prin rugăciune stăruitoare și l-a închinat lui Dumnezeu la Cortul din Șilo (1 Regi 1:27-28). Cântarea ei de laudă (1 Regi 2:1-10) prefigurează Cântarea Născătoarei de Dumnezeu.
Marele Preot de la Șilo, care l-a crescut pe Samuel de mic copil. Eli a discernut chemarea lui Dumnezeu către Samuel și l-a învățat cum să răspundă (1 Regi 3:9).
Judecătorul care a eliberat Israelul de madianiți cu doar 300 de oameni. Samuel îl menționează în cuvântarea sa de despărțire ca dovadă a puterii mântuitoare a lui Dumnezeu (1 Regi 12:11).
Judecătorul galaaditul care a eliberat Israelul de amoniți. Samuel îl menționează alături de Ghedeon în cuvântarea sa de la Mițpa (1 Regi 12:11).
Ultimul mare Judecător dinaintea lui Samuel, nazireu din seminția lui Dan, care a luptat contra filistenilor. Samuel a preluat conducerea spirituală a Israelului după epoca lui Samson.
Versete cheie
"Vorbește, Doamne, că robul Tău ascultă."
— 1 Regi 3:9-10"Până aici ne-a ajutat Domnul."
— 1 Regi 7:12"Nu pe tine te-au lepădat, ci pe Mine M-au lepădat, ca să nu mai domnesc peste ei."
— 1 Regi 8:7"Ascultarea este mai bună decât jertfa și supunerea mai bună decât grăsimea berbecilor."
— 1 Regi 15:22"Omul se uită la înfățișare, dar Domnul se uită la inimă."
— 1 Regi 16:7Semnificație
Ultimul judecător și primul profet
Samuel stă la cumpăna dintre două epoci: încheie epoca judecătorilor și inaugurează epoca profeților. Faptele Apostolilor 3:24 îl prezintă ca punctul de început al lanțului profetic care vestește pe Hristos.
Ungerea — taina alegerii divine
Actele ungerii lui Saul și David, săvârșite de Samuel, stabilesc ritualul ungerii regale care devine simbol central al mesianismului. „Mesia" (Unsul) — titlul lui Hristos — derivă direct din acest ritual pe care Samuel l-a consacrat.
Rugăciunea stăruitoare și ascultarea
Nașterea lui Samuel ca răspuns la rugăciunea Anei și chemarea sa nocturnă („Vorbește, Doamne, că robul Tău ascultă") sunt modele fundamentale ale vieții de rugăciune și discernământ duhovnicesc în tradiția ortodoxă.
„Ascultarea este mai bună decât jertfa"
Cuvintele lui Samuel către Saul (1 Regi 15:22) constituie unul dintre principiile centrale ale teologiei profetice: Dumnezeu cere nu ritualuri exterioare, ci ascultare din inimă — temă reluată de toți profeții și desăvârșită de Hristos.
Cântarea Anei și Teotokos
Cântarea Anei prefigurează direct Cântarea Maicii Domnului (Luca 1:46-55). Amândouă celebrează răsturnarea divină: „Domnul sărăcește și îmbogățește, smerește și înalță" (1 Regi 2:7). Biserica Ortodoxă vede în Ana o preînchipuire a Născătoarei de Dumnezeu.