Sfântul Drept Ioachim
Tatăl Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, sec. I î.Hr.
Biografie
Sfântul Drept Ioachim (în ebraică: יְהוֹיָקִים, „Dumnezeu ridică/întărește") a fost soțul Sfintei Ana și tatăl Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria. Provenit din seminția lui Iuda, din neamul regelui David, Ioachim era un om bogat și evlavios din Nazaret (sau, după alte tradiții, din Ierusalim), care aducea întotdeauna daruri îndoite la Templu — una pentru Dumnezeu și una pentru popor.
Ioachim și Ana au trăit timp îndelungat în căsătorie fără a avea copii, ceea ce în cultura iudaică era considerat semn de pedeapsă divină. Când Ioachim a adus daruri la Templu, un anume Ruben l-a respins public, spunându-i că nu este vrednic să aducă jertfă înaintea lui Dumnezeu din moment ce nu a lăsat urmași în Israel. Umilit și întristat, Ioachim s-a retras în pustie la turmele sale, unde a postit și s-a rugat 40 de zile.
Un înger al Domnului i s-a arătat atât lui cât și Anei (separat), vestindu-le că rugăciunile lor au fost ascultate și că vor avea o fiică care va fi „mai presus de toate femeile pământului." Ioachim s-a întors în Ierusalim, unde s-a întâlnit cu Ana la Poarta de Aur a Templului — scenă reprezentată iconic în arta ortodoxă ca „Întâmpinarea de la Poarta de Aur." Rodul acestei binecuvântări a fost nașterea Fecioarei Maria.
La vârsta de trei ani, Ioachim și Ana au adus-o pe Maria la Templu, unde a fost închinată lui Dumnezeu — eveniment prăznuit ca „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" (21 noiembrie). Tradiția spune că Ioachim a adormit în pace la scurt timp după aceasta, la vârsta de aproximativ 80 de ani.
Este prăznuit împreună cu Sfânta Ana la 9 septembrie (a doua zi după Nașterea Maicii Domnului).
Cronologie
Tinerețea și căsătoria
Ioachim, din neamul lui David prin linia regală a lui Iuda, s-a căsătorit cu Ana, din seminția lui Levi. Împreună duceau o viață evlavioasă în Nazaret (sau Ierusalim), împărțindu-și averea în trei: o treime pentru Templu, o treime pentru săraci și o treime pentru familie.
Ani de nerodie și rugăciune
Timp de aproximativ 50 de ani de căsătorie, Ioachim și Ana nu au avut copii. Deși amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, lipsa urmașilor le aducea suferință și ocară publică. Ioachim continua totuși să aducă daruri la Templu cu credință neclintită.
Respingerea de la Templu
Când a venit să aducă jertfa la Templu, Ioachim a fost respins public de un om pe nume Ruben, care i-a spus că un om fără urmași nu este vrednic să aducă daruri lui Dumnezeu. Rușinat, Ioachim nu s-a întors acasă, ci s-a retras în pustie la turmele sale.
Postul de 40 de zile și vestirea îngerească
În pustie, Ioachim a postit și s-a rugat 40 de zile și 40 de nopți. Un înger al Domnului i s-a arătat, vestindu-i că rugăciunile sale au fost ascultate și că soția sa va naște o fiică al cărei nume va fi binecuvântat în tot pământul.
Întâlnirea de la Poarta de Aur
Ioachim s-a întors în Ierusalim, unde s-a întâlnit cu Ana la Poarta de Aur a Templului. Amândoi primiseră aceeași vestire îngerească. Întâlnirea lor este considerată în imnografia ortodoxă un simbol al bucuriei și al împlinirii făgăduinței divine.
Nașterea Fecioarei Maria
Ioachim și Ana au dat naștere Fecioarei Maria — eveniment prăznuit la 8 septembrie. Nașterea Mariei din părinți vârstnici și sterpi repetă tiparul biblic al lui Avraam și Sara, Isaac și Rebeca, dar îl depășește infinit prin rodul acestei nașteri.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
La vârsta de trei ani, Ioachim și Ana au adus-o pe Maria la Templu și au închinat-o lui Dumnezeu, împlinind făgăduința lor. Maria a rămas în Templu, unde a fost hrănită de înger, până la logodna cu Iosif.
Surse și scrieri
Protoevanghelia lui Iacob (sec. II)
Principala sursă despre viața Sfinților Ioachim și Ana. Deși apocrif, acest text este acceptat în Tradiția ortodoxă ca reflectând tradiții apostolice autentice. Descrie în detaliu sterilitatea, rugăciunea, vestirea îngerească, nașterea Mariei și Intrarea în Biserică.
Evanghelia lui Pseudo-Matei (sec. VI-VII)
Text latin care preia și extinde narațiunea Protoevangheliei, adăugând detalii despre viața Mariei în Templu.
Imnografia ortodoxă
Condacul și icosul Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie) și al Sfinților Ioachim și Ana (9 septembrie) conțin referințe teologice bogate la rolul lui Ioachim în istoria mântuirii.
Contemporani
Soția sa, din seminția lui Levi, cu care a împărtășit anii de sterilitate, rugăciune și nădejde. Împreună au născut pe Fecioara Maria și au adus-o la Templu.
Preotul Templului, soțul Elisabetei, care era rudă cu Fecioara Maria. Cei doi soți au trecut prin aceeași încercare a sterilității, primind în cele din urmă pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Nepotul lui Ioachim după trup — Fiul Fecioarei Maria. Ioachim este cinstit ca bunicul Mântuitorului (Θεοπάτωρ).
Fiica sa, rodul rugăciunii și al lacrimilor, cea din care S-a întrupat Fiul lui Dumnezeu.
Ginerele său, logodnicul Fecioarei Maria, ocrotitorul Sfintei Familii.
Rudă a Fecioarei Maria (Luca 1:36), mama Sfântului Ioan Botezătorul. Legătura de rudenie dintre Maria și Elisabeta leagă cele două familii în planul mântuirii.
Versete cheie
"Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera."
— Psalm 126:5"Iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei... Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință."
— Luca 1:36-37"Este oare ceva cu neputință la Dumnezeu?"
— Facerea 18:14"Și s-a rugat Ana Domnului și a plâns amarnic" — rugăciunea Anei din Vechiul Testament, tip al rugăciunii Sfintei Ana."
— 1 Regi 1:11Semnificație
Sterilitatea vindecată — tipologie biblică
Nașterea Fecioarei Maria din părinți sterpi și vârstnici continuă și desăvârșește un tipar biblic: Sara și Avraam, Ana și Elcana, Elisabeta și Zaharia. Dar dacă acele nașteri au dat profeți și patriarhi, nașterea din Ioachim și Ana a dat lumii pe cea care L-a născut pe Dumnezeu întrupat — „mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii."
Dreptatea și răbdarea ca pregătire
Ioachim este numit „drept" (δίκαιος) — același titlu dat lui Iosif și lui Simeon. Dreptatea sa nu a fost lipsită de încercare: umilința publică, anii de așteptare, postul de 40 de zile. Tradiția ortodoxă vede în răbdarea lui Ioachim o pregătire necesară pentru ca el să devină tatăl celei care avea să fie Maica Domnului.
Poarta de Aur — simbol al Întrupării
Întâlnirea de la Poarta de Aur a Templului este interpretată tipologic: prin această „poartă" va veni în lume binecuvântarea lui Dumnezeu. Iezechiel 44:2 vorbește despre o poartă a Templului care „va fi închisă și nimeni nu va trece prin ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea" — profeție interpretată ca referindu-se la pururea-fecioria Maicii Domnului.
Modelul familiei creștine
Ioachim și Ana sunt cinstiți ca modele ale familiei creștine: credincioși în încercare, milostivi cu săracii, evlavioși la Templu, și gata să-și încredințeze copilul lui Dumnezeu. Rugăciunea lor perseverentă este un exemplu pentru toate familiile care se luptă cu suferința sau cu așteptarea.