arrow_back

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei

verified

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei

Apostol, Evanghelist, †sec. I d.Hr.

history_edu

Biografie

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei (în ebraică: מַתִּתְיָהוּ, Mattityahu, „dar al lui Dumnezeu"; în greacă: Ματθαῖος) este autorul primei Evanghelii canonice și unul dintre cei doisprezece Apostoli ai Domnului nostru Iisus Hristos. Înainte de chemarea sa, Matei era vameș (perceptor de impozite) în Capernaum, cunoscut și sub numele de Levi, fiul lui Alfeu (Marcu 2:14).

Chemarea lui Matei este una dintre cele mai dramatice scene din Evanghelii. Hristos, trecând pe lângă vama din Capernaum, l-a văzut pe Matei stând la masa vămii și i-a spus doar două cuvinte: „Urmează-Mi!" (Matei 9:9). Matei s-a ridicat imediat, a lăsat totul — averea, meseria, viața anterioară — și L-a urmat pe Hristos. Acest moment este un exemplu suprem al puterii cuvântului dumnezeiesc de a transforma radical o viață omenească.

Ca vameș, Matei aparținea unei categorii sociale disprețuite în Israel. Vameșii colectau impozite în favoarea ocupantului roman și erau considerați trădători, necurați și păcătoși. Chemarea unui vameș în rândul Apostolilor a scandalizat pe mulți, dar Hristos a răspuns criticilor cu cuvintele: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși la pocăință" (Matei 9:12-13).

Matei este autorul primei Evanghelii, scrisă în primul rând pentru cititorii iudei, demonstrând că Iisus Hristos este Mesia cel promis de prooroci. Evanghelia după Matei se deschide cu genealogia lui Hristos de la Avraam (Matei 1:1-17), subliniind continuitatea dintre Legea Veche și Legea Nouă. Această Evanghelie conține cele mai ample colecții de învățături ale Mântuitorului, inclusiv Predica de pe Munte (capitolele 5-7), parabolele Împărăției (capitolul 13) și cuvântarea eshatologică (capitolele 24-25).

După Cincizecime, tradiția consemnează că Matei a predicat mai întâi în Palestina timp de 15 ani, apoi a călătorit în Etiopia, Persia și Parția. A suferit mucenicia în Etiopia, fiind ucis cu sabia sau ars pe rug, potrivit diferitelor tradiții.

timeline

Cronologie

Viața ca vameș în Capernaum (înainte de c. 27 d.Hr.)

Matei (Levi), fiul lui Alfeu, lucrează ca vameș (telones) la vama din Capernaum, colectând taxe pentru administrația romană prin intermediul lui Irod Antipa. Ca vameș, era instruit, cunoștea limba greacă și aramaică, și ținea evidențe scrise — abilități care îi vor sluji mai târziu la scrierea Evangheliei.

Chemarea de către Hristos (c. 27 d.Hr.)

Iisus trece pe lângă vama din Capernaum și îi spune lui Matei: „Urmează-Mi!" Matei se ridică imediat, lasă totul și Îl urmează (Matei 9:9; Marcu 2:14; Luca 5:27-28). Transformarea este instantanee și totală — de la slujitor al Cezarului la ucenic al lui Hristos.

Ospățul în casa lui Matei (c. 27 d.Hr.)

Matei dă un mare ospăț în casa sa în cinstea lui Hristos, la care participă „mulți vameși și păcătoși" (Matei 9:10). Fariseii critică această asociere, iar Hristos răspunde cu declarația programatică: „N-am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși la pocăință" (Matei 9:13).

Ucenic și Apostol (c. 27-30 d.Hr.)

Este ales în rândul celor doisprezece Apostoli (Matei 10:3). Îl urmează pe Hristos în toată activitatea Sa publică, fiind martor al minunilor, învățăturilor, Patimilor, Morții și Învierii.

Martor al Învierii și Înălțării (c. 30-33 d.Hr.)

Matei este martor al Învierii lui Hristos și al arătărilor Sale timp de 40 de zile. Primește porunca misionară: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh" (Matei 28:19).

Cincizecimea (c. 33 d.Hr.)

Primește Duhul Sfânt în ziua Cincizecimii împreună cu ceilalți Apostoli și cu Maica Domnului (Fapte 1:13-14; 2:1-4).

Propovăduirea în Palestina (c. 33-48 d.Hr.)

Predică Evanghelia în Iudeea și în regiunile înconjurătoare timp de aproximativ 15 ani, potrivit tradiției consemnate de Eusebiu de Cezareea.

Scrierea Evangheliei (c. 50-60 d.Hr.)

Scrie Evanghelia sa, conform tradiției inițial în aramaică (sau ebraică), pentru comunitatea creștină de origine iudaică din Palestina. Textul demonstrează că Iisus este Mesia cel promis, împlinirea Legii și a Profeților.

Propovăduirea în Etiopia, Persia și Parția (c. 48-70 d.Hr.)

După plecarea din Palestina, Matei călătorește în mai multe țări, predicând și botezând. Tradiția menționează Etiopia, Persia, Parția și regiunile din jurul Mării Caspice.

book

Surse și scrieri

Evanghelia după Matei

Opera sa fundamentală, prima dintre cele patru Evanghelii canonice. Conține 28 de capitole și se distinge prin:

  • Genealogia lui Hristos (1:1-17) — de la Avraam prin David până la Iosif, arătând descendența regală și mesianică a lui Iisus.
  • Predica de pe Munte (cap. 5-7) — cea mai amplă colecție de învățături ale Mântuitorului, incluzând Fericirile, Tatăl nostru și etica Împărăției.
  • Parabolele Împărăției (cap. 13) — semănătorul, neghina, grăuntele de muștar, comoara ascunsă și altele.
  • Marea poruncă misionară (28:19-20) — „Mergând, învățați toate neamurile..."
  • Formula de împlinire — expresia repetată „ca să se împlinească ce s-a zis prin proorocul..." apare de peste 60 de ori, demonstrând sistematic că Hristos este Mesia.

Papias de Hierapolis (c. 60-130 d.Hr.)

Fragment citat de Eusebiu: „Matei a alcătuit cuvintele (logia) în dialectul ebraic, și fiecare le-a tălmăcit cum a putut." Acest fragment este una dintre cele mai timpurii mărturii despre scrierea Evangheliei.

Irineu de Lyon (c. 130-202)

În „Adversus Haereses" (III, 1, 1) scrie: „Matei a publicat Evanghelia sa între evrei, în limba lor proprie, în timp ce Petru și Pavel predicau la Roma și întemeiau Biserica."

Eusebiu de Cezareea (c. 260-339)

Consemnează în „Historia Ecclesiastica" că Matei a predicat mai întâi evreilor și, înainte de a pleca în misiune la alte neamuri, a lăsat Evanghelia scrisă în limba ebraică.

Clement Alexandrinul (c. 150-215)

Menționează tradiții despre viața ascetică a lui Matei după convertire, spunând că mânca doar legume și semințe.

groups

Contemporani

Domnul nostru Iisus Hristos

Mântuitorul care l-a chemat pe Matei de la vamă cu cuvintele „Urmează-Mi!" (Matei 9:9), transformându-l din vameș disprețuit în Apostol și Evanghelist. Matei a consemnat în Evanghelia sa genealogia, învățăturile, minunile, Patimile, Moartea și Învierea lui Hristos, demonstrând că El este Mesia cel promis de prooroci.

chevron_right
Sfântul Apostol Filip

Coleg apostol, chemat de Hristos la scurt timp înainte sau după Matei. Ambii au răspuns imediat chemării lui Hristos și și-au dedicat viața propovăduirii Evangheliei. Filip apare în Evanghelia lui Matei în lista celor doisprezece (Matei 10:3).

chevron_right
Sfântul Apostol Bartolomeu (Natanael)

Coleg apostol, menționat de Matei în lista celor doisprezece (Matei 10:3). Tradiția leagă pe Bartolomeu de Evanghelia lui Matei prin relatarea lui Eusebiu despre o copie a Evangheliei dusă de Bartolomeu în India.

chevron_right
Sfântul Apostol Toma

Coleg apostol, menționat în Evanghelia după Matei (10:3). Ca și Matei, Toma a predicat în regiuni îndepărtate — India — și a suferit mucenicia departe de Palestina. Amândoi au dat mărturie despre Hristos până la moarte.

chevron_right
Apostolul Petru

Liderul Apostolilor, contemporan și coleg în slujirea apostolică. Petru apare frecvent în Evanghelia lui Matei, inclusiv în episodul mărturisirii de la Cezareea lui Filip: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu" (Matei 16:16).

chevron_right
Apostolul Pavel

Deși nu a fost ucenic direct al lui Hristos în timpul activității pământești, Pavel este contemporanul lui Matei în misiunea apostolică. Amândoi au scris texte canonice ale Noului Testament.

chevron_right
menu_book

Versete cheie

"Trecând Iisus pe acolo, a văzut un om, șezând la vamă, pe nume Matei, și i-a zis: Urmează-Mi! Și ridicându-se, I-a urmat."

— Matei 9:9

"Iisus, auzind, le-a zis: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Mergeți și învățați ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși la pocăință."

— Matei 9:12-13

"Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia."

— Matei 5:3-4

"Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului."

— Matei 28:19-20

"Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam."

— Matei 1:1

"Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ..."

— Matei 6:9-13
auto_awesome

Semnificație

De la vameș la Evanghelist — puterea transformatoare a harului

Chemarea lui Matei este una dintre cele mai puternice ilustrări ale harului dumnezeiesc. Un vameș — disprețuit, considerat păcătos și trădător — devine apostol și evanghelist, autorul primei Evanghelii. Transformarea sa arată că nicio situație umană nu este dincolo de puterea mântuitoare a lui Hristos.

Evanghelia Împărăției — punte între Legea Veche și Legea Nouă

Evanghelia după Matei este esențială pentru înțelegerea continuității dintre Vechiul și Noul Testament. Prin cele peste 60 de citări ale Profeților Vechi-Testamentari și formula „ca să se împlinească ce s-a zis prin proorocul...", Matei demonstrează că Hristos nu desființează Legea, ci o împlinește (Matei 5:17).

Predica de pe Munte — constituția Împărăției

Capitolele 5-7 din Evanghelia după Matei conțin Predica de pe Munte, considerată de Sfinții Părinți „constituția" Împărăției cerurilor. Fericirile, care deschid Predica, au devenit temelia spiritualității și eticii creștine ortodoxe. Hristos Se arată ca noul Moise, dând Legea cea Nouă de pe munte, precum Moise a primit Legea pe Sinai.

Genealogia lui Hristos — teologia istoriei mântuirii

Genealogia de la începutul Evangheliei (1:1-17) nu este un simplu registru genealogic, ci o teologie a istoriei mântuirii. Matei arată că întreaga istorie a lui Israel — de la Avraam prin David până la Robirea Babilonului — converge spre nașterea lui Hristos, împlinirea tuturor făgăduințelor.

„Milă voiesc, iar nu jertfă" — teologia milei

Cuvintele rostite de Hristos la ospățul din casa lui Matei — citând pe profetul Osea (6:6) — exprimă un principiu central al teologiei ortodoxe: Dumnezeu caută inima înfrântă și milostivă, nu ritualismul exterior. Această învățătură este fundamentală pentru înțelegerea pocăinței în tradiția ortodoxă.

Marea poruncă misionară

Ultimele versete ale Evangheliei (28:19-20) conțin porunca misionară adresată tuturor Apostolilor: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh." Această formulă trinitară baptismală rămâne fundamentul Tainei Botezului în Biserica Ortodoxă.

Cinstirea în Biserica Ortodoxă

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit pe 16 noiembrie (stil vechi). Simbolul său iconografic tradițional este omul (sau îngerul), reprezentând genealogia omenească a lui Hristos cu care se deschide Evanghelia sa.