arrow_back

Regele Ioas al lui Israel

verified

Regele Ioas al lui Israel

Rege al lui Israel (Nord), c. 798-782 î.Hr.

history_edu

Biografie

Regele Ioas (în ebraică: יוֹאָשׁ, „darul Domnului"; numit și Iehoaș) a fost al doisprezecelea rege al Regatului de Nord (Israel), fiul lui Ioahaz și nepotul lui Iehu. A domnit 16 ani (c. 798-782 î.Hr.) la Samaria, continuând în păcatele lui Ieroboam I, dar beneficiind de mila lui Dumnezeu și de îndrumarea profetică a lui Elisei.

Episodul central al domniei lui Ioas este vizita la patul de moarte al lui Elisei. Ioas a plâns deasupra profetului: „Părinte, părinte! Carul lui Israel și călăreții lui!" (4 Regi 13:14) — aceleași cuvinte pe care Elisei le rostise când Ilie fusese înălțat la cer. Elisei l-a pus să tragă cu arcul pe fereastră spre răsărit (simbol al victoriei asupra Siriei) și apoi să lovească pământul cu săgețile. Ioas a lovit doar de trei ori, iar Elisei s-a mâniat: „Trebuia să lovești de cinci sau de șase ori; atunci ai fi bătut pe sirieni până la nimicire, dar acum numai de trei ori îi vei bate" (4 Regi 13:19).

Ioas a recucerit de la Ben-Hadad, fiul lui Hazael, cetățile pe care acesta le luase de la tatăl său Ioahaz, bătându-l de trei ori — exact după profeția lui Elisei.

A purtat și un război cu Amația, regele lui Iuda, pe care l-a învins la Bet-Șemeș. A intrat în Ierusalim, a spart zidul cetății și a luat aurul și argintul din Templu și din palatul regal (4 Regi 14:11-14).

timeline

Cronologie

Urcarea pe tron (c. 798 î.Hr.)

Ioas moștenește tronul de la tatăl său Ioahaz. Continuă cultul vițeilor de aur.

Vizita la Elisei pe patul de moarte (4 Regi 13:14-19)

Ioas plânge la căpătâiul lui Elisei. Profetul îi vestește victoria asupra Siriei, dar limitată la trei bătălii, din cauza lipsei de zel a lui Ioas.

Victoriile asupra Siriei (4 Regi 13:25)

Ioas recucerește cetățile pierdute de tatăl său, bătând pe Ben-Hadad de trei ori, conform profeției.

Războiul cu Iuda (4 Regi 14:8-14)

Amația, regele lui Iuda, îl provoacă la război. Ioas îl avertizează prin parabola „spinului și cedrului din Liban", dar Amația insistă. Ioas îl învinge la Bet-Șemeș, intră în Ierusalim și jefuiește Templul.

book

Surse și scrieri

4 Regi (2 Regi) 13:10-25; 14:8-16

Narațiunea principală — vizita la Elisei, victoriile asupra Siriei, războiul cu Iuda.

2 Paralipomena (2 Cronici) 25:17-24

Perspectiva din Iuda asupra războiului și jefuirii Ierusalimului.

groups

Contemporani

Sfântul Proroc Elisei

Profetul care l-a îndrumat pe Ioas la sfârșitul vieții. Chiar și de pe patul de moarte, Elisei rămâne „carul lui Israel și călăreții lui" — adevărata apărare a Israelului.

chevron_right
Regele Ioahaz

Tatăl lui Ioas, sub care Israel a fost umilit de Siria. Ioas a recucerit ce tatăl său pierduse.

chevron_right
Regele Ieroboam II

Fiul lui Ioas, care va duce Israelul la apogeul prosperității.

chevron_right
Regele Amasia al lui Iuda

Regele lui Iuda care l-a provocat pe Ioas la război și a fost înfrânt. Ioas a dărâmat 400 de coți din zidul Ierusalimului și a jefuit Templul (4 Regi 14:13-14).

chevron_right
Regele Ioas al lui Iuda

Contemporan al lui Ioas al lui Israel, rege al Iudei din aceeași perioadă.

chevron_right
menu_book

Versete cheie

"Părinte, părinte! Carul lui Israel și călăreții lui!"

— 4 Regi 13:14

"Trebuia să lovești de cinci sau de șase ori; atunci ai fi bătut pe sirieni până la nimicire, dar acum numai de trei ori îi vei bate."

— 4 Regi 13:19

"Și Domnul le-a făcut milă și a avut îndurare de ei și S-a întors spre ei, pentru legământul Său cu Avraam, Isaac și Iacov."

— 4 Regi 13:23

"Iuda a fost bătut de Israel, și fiecare a fugit la cortul său."

— 4 Regi 14:12
auto_awesome

Semnificație

Săgețile și zelul incomplet

Episodul săgeților este o parabolă vie despre zelul spiritual. Ioas a lovit doar de trei ori — nu din neascultare, ci din lipsă de ardoare. Dumnezeu acordă biruințe proporționale cu zelul nostru. Sfântul Ioan Gură de Aur comentează că Dumnezeu caută o inimă arzătoare, nu o ascultare călduță.

„Carul lui Israel" — adevărata apărare

Cuvintele lui Ioas la moartea lui Elisei recunosc că adevărata apărare a Israelului nu era armata, ci prezența profetică. Un singur profet valora mai mult decât o armată, pentru că prin el lucra Dumnezeu.