Regele Ioram al lui Israel
Rege al lui Israel (Nord), c. 852-841 î.Hr.
Biografie
Regele Ioram (în ebraică: יְהוֹרָם, „Domnul este înălțat"; numit și Joram) a fost al nouălea rege al Regatului de Nord (Israel), fiul lui Ahab și al Izabelei, fratele lui Ahazia. A domnit 12 ani (c. 852-841 î.Hr.) și a fost ultimul rege din dinastia lui Omri.
Scriptura notează că Ioram „a îndepărtat stâlpul lui Baal pe care-l făcuse tatăl său" (4 Regi 3:2), ceea ce sugerează o reformă parțială. Cu toate acestea, „s-a lipit de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cu care făcuse pe Israel să păcătuiască, și nu s-a depărtat de ele" (4 Regi 3:3).
Ioram a condus o campanie militară împotriva Moabului alături de Iosafat, regele lui Iuda, și de regele Edomului. În timpul campaniei, oastea a rămas fără apă, și Ioram a exclamat disperat: „Vai! Domnul a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâna Moabului!" (4 Regi 3:10). Profetul Elisei a intervenit, dar a precizat: „Dacă n-aș avea în vedere pe Iosafat, regele lui Iuda, nici nu m-aș uita la tine" (4 Regi 3:14).
În timpul domniei sale, Elisei a săvârșit numeroase minuni: vindecarea apelor, înmulțirea untdelemnului văduvei, învierea fiului sunamitencei, vindecarea lui Naaman Sirianul. Samaria a fost asediată de sirienii lui Ben-Hadad, iar foametea a ajuns atât de cumplită încât femeile își mâncau copiii (4 Regi 6:28-29). Elisei a profețit eliberarea, care a venit miraculos peste noapte.
Ioram a fost ucis de Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, care a fost uns rege din porunca lui Elisei. Iehu l-a lovit cu o săgeată în inimă, iar trupul lui Ioram a fost aruncat pe ogorul lui Nabot Izreeliteanul — împlinind profeția lui Ilie împotriva casei lui Ahab (4 Regi 9:24-26).
Cronologie
Urcarea pe tron (c. 852 î.Hr.)
Ioram moștenește tronul de la fratele său Ahazia. Îndepărtează stâlpul lui Baal, dar păstrează cultul vițeilor de aur.
Campania împotriva Moabului (4 Regi 3)
Alianță cu Iosafat al lui Iuda și cu regele Edomului. Criza apei. Elisei profețește victoria.
Minunile lui Elisei în Israel
În timpul domniei lui Ioram, Elisei săvârșește cele mai multe minuni: vindecarea lui Naaman, securea de fier, orbirea sirienilor, deblocarea asediului Samariei.
Asediul Samariei (4 Regi 6:24-7:20)
Ben-Hadad al Siriei asediază Samaria. Foamete cumplită. Ioram vrea să-l ucidă pe Elisei, dar profetul vestește eliberarea în 24 de ore. Sirienii fug miraculos.
Surse și scrieri
4 Regi (2 Regi) 3:1-9:26
Narațiune amplă, dominată de activitatea profetică a lui Elisei în timpul domniei lui Ioram.
Contemporani
Profetul activ în tot timpul domniei lui Ioram. Relația lor era ambivalentă — Ioram îl căuta pe Elisei în criză, dar îl acuza și voia să-l ucidă.
Ilie a fost înălțat la cer în carul de foc la începutul domniei lui Ioram (4 Regi 2). Profeția sa împotriva casei lui Ahab s-a împlinit la sfârșitul domniei lui Ioram.
Fratele lui Ioram, care a domnit doi ani înaintea sa. Ambii fii ai lui Ahab au continuat idolatria părintească.
Tatăl lui Ioram, ale cărui păcate au determinat judecata care s-a împlinit în uciderea lui Ioram.
Ucigașul lui Ioram și noul rege, instrument al judecății divine asupra casei lui Omri.
Versete cheie
"A făcut ce este rău înaintea Domnului, dar nu ca tatăl său și ca mama sa, căci a îndepărtat stâlpul lui Baal pe care-l făcuse tatăl său."
— 4 Regi 3:2"Dacă n-aș avea în vedere pe Iosafat, regele lui Iuda, nici nu m-aș uita la tine și nu te-aș băga în seamă."
— 4 Regi 3:14"Ia-l și aruncă-l pe ogorul lui Nabot Izreeliteanul... «Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui», zice Domnul, «și-ți voi răsplăti pe ogorul acesta»."
— 4 Regi 9:25-26Semnificație
Sfârșitul casei lui Omri
Moartea lui Ioram pe ogorul lui Nabot încheie dinastia lui Omri și împlinește profeția lui Ilie. Este una dintre cele mai dramatice împliniri profetice din Scriptură — locul exact al crimei devine locul exact al pedepsei.
Reforma incompletă
Ioram a îndepărtat stâlpul lui Baal, dar a păstrat vițeii de aur. Reforma sa incompletă ilustrează un principiu spiritual: pocăința parțială, care elimină un păcat dar păstrează altul, nu este suficientă înaintea lui Dumnezeu.