Sfânta Mironosiță Marta
Din Betania, sora lui Lazăr, sec. I d.Hr.
Biografie
Sfânta Marta (în aramaică: מָרְתָא, „Stăpână/Doamnă") era din Betania, sora lui Lazăr și a Mariei. Casa lor din Betania era un loc de adăpost și odihnă pentru Hristos și ucenicii Săi — singura casă despre care Evangheliile spun explicit că Iisus o iubea: „Iisus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr" (Ioan 11:5).
Marta este cunoscută pentru două episoade evanghelice fundamentale. Primul este ospitalitatea din Luca 10:38-42: pe când Maria stătea la picioarele lui Iisus ascultând cuvântul Său, Marta „se silea cu multă slujire" și I-a cerut lui Iisus să-i spună Mariei să o ajute. Hristos a răspuns: „Marto, Marto, te îngrijorezi și te neliniștești de multe; dar un lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună, care nu se va lua de la ea" (Luca 10:41-42).
Al doilea episod, la învierea lui Lazăr (Ioan 11), revelează profunzimea credinței Martei. Când Hristos a venit la Betania, patru zile după moartea fratelui ei, Marta I-a ieșit în întâmpinare: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit. Dar și acum știu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da" (Ioan 11:21-22). La întrebarea lui Hristos: „Crezi tu aceasta?", Marta a rostit una dintre cele mai mari mărturisiri de credință din Noul Testament: „Da, Doamne, eu am crezut că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care vine în lume" (Ioan 11:27) — mărturisire comparabilă cu cea a lui Petru de la Cezareea Filippi.
Este prăznuită la 4 iunie, împreună cu sora sa Maria și fratele Lazăr.
Cronologie
Viața în Betania
Marta, Maria și Lazăr locuiau în Betania, sat la aproximativ 3 km de Ierusalim, pe versantul estic al Muntelui Măslinilor. Marta pare să fi fost cea mai mare, conducând gospodăria.
Ospitalitatea — Marta și Maria (Luca 10:38-42)
Hristos a intrat în casa lor. Marta se îngrijea de slujire; Maria stătea la picioarele lui Iisus. Cuvintele lui Hristos nu o condamnă pe Marta, ci îi arată prioritatea: slujirea practică este bună, dar ascultarea Cuvântului este „partea cea bună."
Învierea lui Lazăr (Ioan 11)
La moartea lui Lazăr, Marta L-a întâmpinat pe Hristos cu credință: „Și acum știu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da." A rostit mărturisirea: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." A fost martoră la învierea fratelui ei — prefigurare a Învierii universale.
Cina din Betania (Ioan 12:1-8)
Cu șase zile înainte de Paști, „i-au făcut Lui cină acolo; și Marta slujea" (Ioan 12:2). Maria a uns picioarele lui Iisus cu mir de nard. Marta slujea cu credincioșie — aceeași slujire, dar acum în pace, fără neliniște.
Surse și scrieri
Sfintele Evanghelii
Luca 10:38-42 — ospitalitatea și cuvântul lui Hristos. Ioan 11:1-44 — învierea lui Lazăr, mărturisirea Martei. Ioan 12:1-2 — cina din Betania.
Contemporani
Prietenul casei din Betania. „Iisus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr" (Ioan 11:5). Marta I-a slujit cu devotament și a mărturisit că El este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.
Mărturisirea Martei (Ioan 11:27) este paralelă cu mărturisirea lui Petru (Matei 16:16) — amândoi Îl recunosc pe Iisus ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Fratele ei, înviat din morți de Hristos după patru zile. Marta L-a întâmpinat pe Hristos cu mărturisirea credinței înainte de învierea lui Lazăr.
Sora ei, cu care formează perechea simbolică viață activă — viață contemplativă. Împreună au trimis vorbă lui Iisus despre boala lui Lazăr.
Versete cheie
"Marto, Marto, te îngrijorezi și te neliniștești de multe; dar un lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună, care nu se va lua de la ea."
— Luca 10:41-42"Iar Iisus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr."
— Ioan 11:5"Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit. Dar și acum știu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da."
— Ioan 11:21-22"Da, Doamne, eu am crezut că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care vine în lume."
— Ioan 11:27Semnificație
Viața activă și viața contemplativă
Episodul Marta-Maria din Luca 10 este interpretat de Sfinții Părinți ca simbol al celor două dimensiuni ale vieții creștine: viața activă (πρᾶξις — praxis) și viața contemplativă (θεωρία — theoria). Ambele sunt necesare, dar contemplarea lui Dumnezeu este „partea cea bună." Nu o condamnare a slujirii, ci o ordonare a priorităților.
Mărturisirea de la Betania
Mărturisirea Martei — „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care vine în lume" (Ioan 11:27) — are aceeași structură și profunzime ca mărturisirea lui Petru. Faptul că o femeie rostește această mărturisire arată că recunoașterea lui Hristos nu depinde de funcție sau gen, ci de credință.
De la neliniște la pace
Marta din Luca 10 este neliniștită și se plânge; Marta din Ioan 12 slujește în pace. Între cele două scene stă învierea lui Lazăr și mărturisirea credinței. Credința în Hristos nu elimină slujirea, ci o eliberează de neliniște.