Grădina Ghetsimani
Locul agoniei lui Hristos, Ierusalim
Descriere
Grădina Ghetsimani (în ebraică: גַּת שְׁמָנִים — Gat Šmanim, „teascul de măsline"; în greacă: Γεθσημανῆ) este o livadă de măslini situată la poalele Muntelui Măslinilor, pe malul estic al Pârâului Chedron, în fața Ierusalimului. Câțiva măslini seculari — posibil cu rădăcini din vremea lui Hristos — stau și astăzi în grădină.
Ghetsimani este locul agoniei lui Iisus Hristos înainte de Patimi — cea mai intensă suferință umană din istoria mântuirii. Aici S-a rugat „până la sudoare de sânge" (Luca 22:44): „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu" (Matei 26:39). Aici a fost trădat cu sărutul lui Iuda și arestat.
„Teascul de măsline" — numele grădinii — devine simbol profetic: în Ghetsimani, Hristos este „stors" de suferință ca măslinele în teasc, iar „untdelemnul" care curge este mântuirea lumii.
Evenimente biblice
Agonia în grădină (Joia nopții de Vineri)
Iisus vine cu ucenicii după Cina cea de Taină. Ia cu Sine pe Petru, Iacob și Ioan și le zice: „Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneți aici și vegheați cu Mine" (Matei 26:38). Se depărtează și cade cu fața la pământ: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu." Se roagă de trei ori. Un înger Îl întărește (Luca 22:43). Sudoarea Lui devine „ca picăturile de sânge care cădeau pe pământ" (Luca 22:44). Ucenicii adorm de trei ori.
Trădarea și arestarea
Iuda vine cu o ceată de ostași și slujitori ai mai-marilor preoților. „Și venind îndată la Iisus, a zis: Bucură-Te, Învățătorule! Și L-a sărutat" (Matei 26:49). Iisus răspunde: „Prietene, pentru ce ai venit?" Petru scoate sabia și taie urechea robului Malhus. Iisus o vindecă și spune: „Întoarce sabia ta la locul ei" (Matei 26:52). Apoi: „Au pe care-L căutați?" — „Pe Iisus Nazarineanul." — „Eu sunt." Și ei au căzut la pământ (Ioan 18:6). Toți ucenicii fug.
Surse scripturistice
Matei 26:36-56 — Agonia și arestarea
Narațiunea cea mai completă, cu cele trei rugăciuni.
Marcu 14:32-52 — Include detaliul tânărului gol
Detaliu autobiografic al lui Marcu.
Luca 22:39-53 — Sudoarea de sânge și îngerul
Doar Luca (medicul) menționează sudoarea ca de sânge și apariția îngerului.
Ioan 18:1-12 — „Eu sunt" și căderea ostașilor
Doar Ioan menționează declarația „Eu sunt" (ἐγώ εἰμι) și căderea ostașilor.
Personalități
Cel care adoarme de trei ori, apoi scoate sabia. Iisus îi spune: „Nu poți veghea un ceas cu Mine?" Contrastul dintre zelul lui Petru și slăbiciunea sa umană.
Unul din cei trei martori ai agoniei. Cel care ceruse „să stea de-a dreapta" lui Iisus — acum vede ce înseamnă „paharul" pe care promisese că-l va bea.
Al treilea martor. Evanghelia sa adaugă dimensiunea teologică: „Eu sunt" face oștașii să cadă — chiar în momentul arestării, Hristos arată că Se predă voluntar.
Probabil „tânărul care fugea gol" — martor al arestării, care a păstrat acest detaliu unic în Evanghelia sa.
Versete cheie
"Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu."
— Matei 26:39"Și fiind în chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Și sudoarea Lui s-a făcut ca picăturile de sânge care cădeau pe pământ."
— Luca 22:44"Vegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Că duhul este osârduitor, dar trupul este neputincios."
— Matei 26:41"Când le-a zis: Eu sunt, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ."
— Ioan 18:6Semnificație
„Nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu"
Rugăciunea din Ghetsimani revelează cele două voințe ale lui Hristos: voința umană care se înfioară de moarte și voința dumnezeiască care acceptă Crucea. Sinodul VI Ecumenic (680-681) a dogmatizat cele două voințe ale lui Hristos, bazându-se pe Ghetsimani. Hristos nu suferă fără voie, ci acceptă liber suferința.
Agonia — Hristos poartă păcatul lumii
Sudoarea de sânge arată realitatea suferinței lui Hristos. Sfinții Părinți spun că în Ghetsimani Hristos a luat asupra Sa toată suferința omenirii — nu doar moartea fizică, ci angoasa separării de Dumnezeu pe care o simte fiecare păcătos.
„Vegheați și vă rugați"
Porunca din Ghetsimani este fundamentul ascezei ortodoxe: privegherea (agrypnia), rugăciunea neîncetată, lupta împotriva somnolenței duhovnicești. Ucenicii care adorm sunt icoana nepregătirii spirituale.
Sărutul lui Iuda — pervertirea iubirii
Sărutul — semn al iubirii și al păcii — devine instrument al trădării. Ghetsimani arată că cel mai mare rău se comite sub masca binelui. Biserica Ortodoxă vede în sărutul lui Iuda avertismentul suprem împotriva ipocriziei religioase.