Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul
Cuvios, monah athonit și duhovnic al lumii, 1924-1994
Biografie
Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul (în greacă: Παΐσιος Αγιορείτης; numele de botez: Arsenios Eznepidis) s-a născut la 25 iulie 1924 în Farasa, Capadocia (Asia Mică), și a fost botezat de Sfântul Arsenie Capadocianul, care i-a dat numele său. Familia sa a fost evacuată în Grecia în cadrul schimbului de populații greco-turc din 1924, stabilindu-se la Koniţa (Epir).
Încă din copilărie a arătat o evlavie deosebită și o dorință arzătoare de a deveni monah. A învățat meseria de tâmplar, iar după armată (a luptat în războiul civil grec), a intrat în viața monahală la Muntele Athos în 1950, la Mănăstirea Esphigmenu. A fost tuns monah cu numele Averkios, apoi rasofor cu numele Paisie, la Mănăstirea Filotheu.
A trăit în mai multe locuri sfinte: Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, Mănăstirea Stomion din Koniţa și diverse chilii și colibe pe Muntele Athos. Din 1978 s-a stabilit la Coliba „Panaghiuda" (a Sfintei Cruci), aproape de Mănăstirea Koutloumousiou, unde a primit zilnic zeci și sute de vizitatori — monahi, clerici, teologi, tineri, familii, bolnavi, necredincioși — pe toți sfătuindu-i cu dragoste, umor și o înțelepciune de o simplitate dezarmantă.
Cuvintele sale, pline de duh, de haz sfânt și de discernământ, au fost adunate de ucenici în cele șase volume ale „Cuvintelor" (Λόγοι), devenite cele mai citite cărți ortodoxe ale sec. XX-XXI. Părintele Paisie vorbea despre toate — de la rugăciune și smerenie la probleme sociale, biotehnologie, globalizare și viitorul lumii — cu aceeași claritate profetică.
Suferind de cancer, s-a retras la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Suroti (lângă Tesalonic), unde a adormit în Domnul la 12 iulie 1994. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenică la 13 ianuarie 2015. Este prăznuit la 12 iulie.
Cronologie
Nașterea în Farasa, Capadocia (25 iulie 1924)
Născut cu numele Arsenios Eznepidis în Farasa, Capadocia, ultimul copil al lui Prodromos și Evlampia. Botezat de Sfântul Arsenie Capadocianul, care i-a dat propriul nume, zicând: „Vreau să las un călugăr în urma mea."
Refugiul în Grecia (1924)
În cadrul schimbului de populații greco-turc, familia se stabilește la Koniţa, Epir. Copilărie în sărăcie, dar în credință puternică.
Tinerețea și armata (1945-1949)
Lucrează ca tâmplar. Face armata și participă la războiul civil grec ca operator radio, trăind experiențe care îi întăresc credința.
Intrarea pe Muntele Athos (1950)
La 26 de ani, ajunge pe Sfântul Munte. Începe la Mănăstirea Esphigmenu, apoi trece la Mănăstirea Filotheu, unde primește numele Paisie.
Sinai (1962-1964)
Trăiește la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, în pustia Sinaiului. Experiență profundă de rugăciune și asceză.
Koniţa — Mănăstirea Stomion (1958-1962)
Se retrage la Mănăstirea Stomion din Koniţa, aproape de locul copilăriei, unde restaurează mănăstirea și slujește comunitatea locală.
Stabilirea la Panaghiuda, Athos (1978-1993)
Se stabilește la Coliba Sfintei Cruci, aproape de Mănăstirea Koutloumousiou. Aici primește zilnic sute de vizitatori, devenind cel mai căutat duhovnic al lumii ortodoxe.
Boala și retragerea la Suroti (1993-1994)
Diagnosticat cu cancer, se retrage la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Suroti (lângă Tesalonic), mănăstire de maici pe care o îndruma duhovnicește.
Adormirea (12 iulie 1994)
Adoarme în Domnul la Suroti, la vârsta de 70 de ani. Mii de credincioși participă la înmormântare.
Surse și scrieri
Cuvintele Sfântului Paisie (Λόγοι, 6 volume)
Adunate de maicile de la Suroti din convorbirile și sfaturile Părintelui. Volumele acoperă: I — Cu durere și dragoste pentru omul contemporan; II — Trezvie duhovnicească; III — Lupta duhovnicească; IV — Viața de familie; V — Patimi și virtuți; VI — Despre rugăciune.
Epistole
Scrisori adresate monahilor, clericilor și credincioșilor, pline de sfaturi practice, umor duhovnicesc și discernământ.
Sfântul Arsenie Capadocianul
Biografia Sfântului Arsenie, preotul din Farasa care l-a botezat pe Paisie — scrisă de Părintele Paisie însuși, prima sa carte publicată.
Mărturii ale contemporanilor
Numeroase volume de mărturii adunate de monahi și credincioși care l-au cunoscut, documentând minunile, profețiile și sfaturile sale.
Contemporani
Sfântul Arsenie Capadocianul (1840-1924)
Preotul din Farasa care l-a botezat și l-a binecuvântat, lăsându-l ca moștenitor duhovnicesc. Părintele Paisie i-a scris biografia și a lucrat pentru canonizarea sa.
Editorul Filocaliei, a cărui operă a generat renașterea filocalică pe care Paisie a trăit-o. Paisie a continuat pe Muntele Athos tradiția trezviei și rugăciunii pe care Filocalia o propovăduiește.
Contemporan pe Sfântul Munte, din altă tradiție duhovnicească. Paisie și Iosif sunt cele două mari figuri athonite ale secolului XX — Paisie prin sfaturile sale pastorale, Iosif prin rugăciunea isihastă și formarea ucenicilor.
Cuviosul Tihon Rusul (1884-1968)
Duhovnicul Părintelui Paisie pe Muntele Athos, monah rus de la Coliba Sfintei Cruci. Sub îndrumarea sa, Paisie a deprins tainele rugăciunii și ale discernământului.
Obștea Mănăstirii din Suroti
Mănăstirea de maici pe care Părintele Paisie a îndrumat-o duhovnicește și unde a adormit. Maicile au adunat și publicat scrierile sale.
Versete cheie
"Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă."
— Matei 6:33"Bucurați-vă pururea în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă! Blândețea voastră să fie cunoscută tuturor oamenilor. Domnul este aproape."
— Filipeni 4:4-5"Toată grija voastră aruncați-o asupra Lui, că El are grijă de voi."
— 1 Petru 5:7"Știm că Dumnezeu toate le lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu."
— Romani 8:28Semnificație
Duhovnicul lumii contemporane
Sfântul Paisie a demonstrat că tradiția duhovnicească ortodoxă poate răspunde tuturor problemelor omului modern — de la crize personale la provocări globale. Limbajul său simplu, plin de pilde și de umor, a făcut teologia accesibilă milioanelor.
Discernământul — darul deosebirii duhurilor
Părintele Paisie avea darul de a vedea starea sufletească a fiecăruia și de a oferi exact cuvântul potrivit — uneori blând, uneori aspru, întotdeauna precis. Discernământul său era rodul unei vieți de rugăciune neîncetată și de nevoință.
„Gândirea bună" (ο καλός λογισμός)
Una dintre cele mai originale contribuții ale Sfântului Paisie la spiritualitatea practică: obiceiul de a interpreta totul în sens pozitiv, de a găsi gândul bun în orice situație. Nu este vorba de naivitate, ci de o disciplină a minții care transformă realitatea.
Profetismul ortodox în sec. XX
Sfântul Paisie a vorbit cu claritate profetică despre viitorul Bisericii și al lumii, despre pericolele secularizării, despre rolul Ortodoxiei în vremurile de pe urmă. Cuvintele sale continuă să fie o busolă pentru milioane de credincioși.
Monahismul athonit — tradiție vie
Prezența Sfântului Paisie pe Muntele Athos a confirmat că Sfântul Munte rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: „grădina Maicii Domnului," loc al sfințeniei și al rugăciunii neîncetate, relevant și indispensabil lumii contemporane.