Sfântul Proroc Naum
Profet minor, sec. VII î.Hr.
Biografie
Sfântul Proroc Naum (în ebraică: נַחוּם, „mângâiere / consolare") a fost un profet din Elcoș, a cărui localizare exactă rămâne incertă — unii o plasează în Galileea, alții în Iudeea, iar alții chiar în Mesopotamia, printre exilații israeliți. A profețit în sec. VII î.Hr., între 663 și 612 î.Hr.
Cartea lui Naum este în întregime dedicată unui singur subiect: căderea Ninivei, capitala Imperiului Asirian. Dacă Profetul Iona fusese trimis la Ninive cu un mesaj de pocăință și cetatea fusese cruțată, Naum vestește acum judecata finală și ireversibilă. Pocăința ninivitilor din timpul lui Iona nu a durat; generațiile următoare au revenit la cruzime, la idolatrie și la opresiunea popoarelor cucerite.
Naum este un poet de excepție. Cartea sa este considerată una dintre cele mai puternice și mai expresive scrieri poetice ale Vechiului Testament, cu imagini vivide ale asediului și distrugerii Ninivei. Numele său — „mângâiere" — este semnificativ: vestea căderii Asiriei era o mângâiere imensă pentru toate popoarele oprimate de cel mai crud imperiu al antichității.
Cronologie
Imperiul Asirian — context istoric
Asiria a fost cel mai temut imperiu al Orientului Antic. Sub regi precum Tiglat-Pileser al III-lea, Sargon al II-lea, Sanherib și Asurbanipal, asirienii au cucerit Damascul (732 î.Hr.), au distrus Regatul de Nord al lui Israel (722 î.Hr.) și au asediat Ierusalimul (701 î.Hr.). Cruzimea lor era legendară: deportări în masă, tortură, jupuirea prizonierilor de vii.
Căderea Tebei — terminus post quem (663 î.Hr.)
Naum menționează căderea Tebei (No-Amon) din Egipt (Naum 3:8), cucerită de Asurbanipal în 663 î.Hr. Aceasta fixează cel mai devreme termen al profeției lui Naum.
Perioada profeției (663-612 î.Hr.)
Naum profețește căderea Ninivei într-o perioadă în care Asiria, deși încă puternică, începea să dea semne de slăbiciune. Moartea lui Asurbanipal (c. 627 î.Hr.) a declanșat o serie de războaie civile și revolte care au slăbit imperiul.
Căderea Ninivei (612 î.Hr.)
Profeția lui Naum s-a împlinit cu exactitate: o coaliție de babilonieni (sub Nabopolasar), mezi (sub Ciaxare) și sciți a asediat și cucerit Ninive în vara anului 612 î.Hr. Cronicile babiloniene confirmă că inundațiile râului Tigru au distrus o parte din zidurile cetății — exact cum profețise Naum: „Porțile râurilor se vor deschide și palatul se va prăbuși" (Naum 2:6).
Surse și scrieri
Cartea lui Naum (3 capitole)
Cartea poartă titlul „Prorocia despre Ninive. Cartea vedenii lui Naum din Elcoș" (Naum 1:1) — singura carte profetică care se auto-intitulează „carte" (sefer).
Capitolul 1 — Imnul puterii lui Dumnezeu
Un psalm acrostic (parțial alfabetic) care proclamă dreptatea și puterea lui Dumnezeu: „Domnul este îndelung-răbdător și mare în putere, dar pe cel vinovat nu-l lasă nepedepsit" (Naum 1:3). Dumnezeu este atât milostiv, cât și drept — și dreptatea Sa va lovi Ninive.
Capitolul 2 — Asediul și căderea Ninivei
O descriere poetică dramatică a asediului: scuturile roșii ale atacatorilor, carele care se lovesc în străzi, apele care sparg porțile cetății, jefuirea aurului și argintului. „Ninive este golită, jefuită, pustiită!" (Naum 2:10).
Capitolul 3 — Motivul judecății
Ninive este numită „cetatea sângeroasă, toată plină de minciună și de jaf" (Naum 3:1). Cruzimea Asiriei față de popoarele cucerite și idolatria ei sunt motivele judecății divine. „Toți cei ce te vor auzi vor bate din palme de bucurie pentru tine, căci peste cine n-a trecut răutatea ta neîncetat?" (Naum 3:19).
Contemporani
Predecesorul spiritual al lui Naum în ceea ce privește Ninive. Iona a vestit judecata, ninivitenii s-au pocăit și au fost cruțați. Naum vine cu aproximativ un secol mai târziu și vestește judecata finală, pentru că pocăința nu a durat. Cei doi profeți formează o pereche teologică: mila lui Dumnezeu și dreptatea Sa sunt deopotrivă reale.
Contemporan cu Naum. Sofonie profețește și el distrugerea Ninivei: „Va întinde mâna și asupra miazănoaptei și va nimici Asiria; va preface Ninive într-un loc pustiu" (Sofonie 2:13). Ambii profeți au trăit în perioada de declin a Asiriei și au vestit judecata ei finală.
Contemporan mai tânăr. Ieremia a început să profețească în 627 î.Hr., posibil în aceeași perioadă cu Naum. Căderea Ninivei (612 î.Hr.) a fost un eveniment major în timpul vieții ambilor profeți, confirmând mesajul lor despre dreptatea divină.
Profetul Habacuc (sec. VII î.Hr.)
Contemporan cu Naum. Dacă Naum vestește judecata asupra Asiriei, Habacuc se confruntă cu o problemă mai adâncă: de ce Dumnezeu folosește pe caldeeni (babilonieni) — un popor la fel de crud — ca instrument al judecății?
Versete cheie
"Domnul este îndelung-răbdător și mare în putere, dar pe cel vinovat nu-l lasă nepedepsit. Calea Domnului este în vijelie și în furtună, și norii sunt pulberea picioarelor Lui."
— Naum 1:3"Bun este Domnul, loc de scăpare în ziua necazului, și cunoaște pe cei ce se încred în El."
— Naum 1:7"Iată pe munți picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește pacea! Prăznuiește, Iudo, sărbătorile tale și împlinește-ți făgăduințele, căci nu va mai trece prin tine cel nelegiuit: el a fost nimicit cu desăvârșire!"
— Naum 1:15"Porțile râurilor se vor deschide și palatul se va prăbuși."
— Naum 2:6"Toți cei ce te vor auzi vor bate din palme de bucurie pentru tine, căci peste cine n-a trecut răutatea ta neîncetat?"
— Naum 3:19Semnificație
Dreptatea lui Dumnezeu în istorie
Naum demonstrează că Dumnezeu judecă neamurile în istorie, nu doar la sfârșitul timpurilor. Imperiul Asirian, care părea invincibil, a fost zdrobit exact cum profețise Naum. Aceasta este o lecție permanentă: nicio putere pământească nu este dincolo de judecata lui Dumnezeu.
Răbdarea și dreptatea divină
Naum 1:3 — „Domnul este îndelung-răbdător și mare în putere, dar pe cel vinovat nu-l lasă nepedepsit" — este una dintre cele mai echilibrate formulări teologice din Scriptura Veche. Dumnezeu este răbdător (a cruțat Ninive în timpul lui Iona), dar răbdarea Sa are un sfârșit când pocăința lipsește.
Mângâierea celor oprimați
Numele lui Naum înseamnă „mângâiere", iar cartea sa a fost într-adevăr o mângâiere pentru toate popoarele oprimate de Asiria. Mesajul implicit este că Dumnezeu aude strigătul celor asupriți și le face dreptate, chiar dacă dreptatea vine cu întârziere. Această temă este centrală în tradiția ortodoxă a smereniei răbdătoare.
Împlinirea profetică confirmată de arheologie
Căderea Ninivei în 612 î.Hr. a fost confirmată de Cronica Babiloniană și de descoperirile arheologice de la Kuyunjik și Nebi Yunus. Detaliul specific al „porților râurilor" (Naum 2:6) corespunde relatărilor că o inundație a Tigrului a distrus o parte din ziduri, permițând cucerirea.
Picioarele celui ce vestește pacea
Naum 1:15 — „Iată pe munți picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește pacea!" — este un ecou al lui Isaia 52:7, preluat de Sfântul Apostol Pavel în Romani 10:15. Vestea căderii Asiriei devine o prefigurare a vestirii Evangheliei — eliberarea din robia păcatului.