arrow_back

Regele Iotam

verified

Regele Iotam

Rege drept al lui Iuda, c. 740-736 î.Hr.

history_edu

Biografie

Regele Iotam (în ebraică: יוֹתָם, „Domnul este desăvârșit") a fost fiul lui Ozia și al doisprezecelea rege al lui Iuda, domnind 16 ani (c. 740-736 î.Hr., incluzând perioada de coregență în timpul bolii tatălui său).

„A făcut ce este drept înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ozia, tatăl lui. Dar n-a intrat în Templul Domnului" (2 Paralipomena 27:2) — lecția leprei tatălui său l-a învățat smerenia.

Iotam a construit poarta de sus a Templului, a zidit cetăți în munții lui Iuda și a biruit pe amoniți, care i-au plătit tribut. „Iotam s-a întărit, pentru că și-a rânduit căile înaintea Domnului Dumnezeului său" (2 Paralipomena 27:6).

Însă „poporul tot mai făcea stricăciune" (2 Paralipomena 27:2) — reforma personală a regelui nu a schimbat poporul.

timeline

Cronologie

Coregența în timpul leprei lui Ozia (c. 750-740 î.Hr.)

Conduce treburile regatului în locul tatălui său lepros.

Domnia de sine stătătoare (740-736 î.Hr.)

Construiește poarta de sus a Templului.

book

Surse și scrieri

4 Regi (2 Regi) 15:32-38

Scurtă relatare a domniei.

2 Paralipomena (2 Cronici) 27

Relatare mai detaliată.

groups

Contemporani

Sfântul Proroc Isaia

A prorocit în zilele lui Iotam (Isaia 1:1).

chevron_right
Profetul Miheia

A prorocit în zilele lui Iotam (Miheia 1:1).

chevron_right
menu_book

Versete cheie

"A făcut ce este drept înaintea Domnului. Dar n-a intrat în Templul Domnului."

— 2 Paralipomena 27:2

"Iotam s-a întărit, pentru că și-a rânduit căile înaintea Domnului Dumnezeului său."

— 2 Paralipomena 27:6
auto_awesome

Semnificație

Smerenia învățată din căderea altuia

Iotam a învățat din păcatul tatălui său. „N-a intrat în Templul Domnului" — nu din lipsă de evlavie, ci din smerenie. A știut să rămână în limitele sale. Aceasta este o lecție despre învățarea din greșelile altora.

Regele drept în popor stricat

Iotam a fost drept, dar poporul a continuat în stricăciune. Acest paradox arată că mântuirea nu vine automat de la conducători — fiecare om trebuie să se întoarcă personal la Dumnezeu.