Regele Iosafat
Rege drept al lui Iuda, c. 870-848 î.Hr.
Biografie
Regele Iosafat (în ebraică: יְהוֹשָׁפָט, „Domnul a judecat") a fost fiul regelui Asa și al patrulea rege al lui Iuda, domnind 25 de ani (c. 870-848 î.Hr.). „A umblat pe căile lui Asa, tatăl lui, și nu s-a abătut de la ele, făcând ce este drept înaintea Domnului" (3 Regi 22:43).
Iosafat a trimis dregători și leviți prin cetățile lui Iuda „ca să învețe poporul" Legea Domnului (2 Paralipomena 17:7-9). A organizat sistemul judecătoresc: „Luați seama la ce faceți, căci nu pentru oameni judecați, ci pentru Domnul" (2 Paralipomena 19:6). „Frica Domnului era peste toate împărățiile" din jurul lui Iuda (2 Paralipomena 17:10).
Cel mai celebru episod al domniei sale este invazia moabiților și amoniților (2 Paralipomena 20). Iosafat s-a rugat în Templu: „Noi nu avem putere împotriva acestei oști mari care vine asupra noastră, și nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine" (2 Paralipomena 20:12). Dumnezeu a răspuns prin levitul Iahaziel: „Nu vă temeți! Lupta aceasta nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu." Iosafat a pus cântăreți în fruntea oștirii, iar Dumnezeu a întors pe vrăjmași unii împotriva altora.
Punctul slab al lui Iosafat a fost alianța cu casa lui Ahab din regatul de nord. S-a înrudit cu Ahab și l-a însoțit la Ramot-Galaad, unde Ahab a murit (3 Regi 22). Văzătorul Iehu l-a mustrat: „Se cade oare să ajuți pe cel nelegiuit și să iubești pe cei ce urăsc pe Domnul?" (2 Paralipomena 19:2).
Cronologie
Urcarea pe tron și consolidarea (870 î.Hr.)
Devine rege și întărește regatul. Trimite învățători prin toată țara.
Reforma judecătorească
Organizează judecătorii în toate cetățile: „Nu pentru oameni judecați, ci pentru Domnul."
Alianța cu Ahab și bătălia de la Ramot-Galaad (c. 853 î.Hr.)
Se aliază cu Ahab împotriva Siriei. Ahab moare în bătălie. Iosafat scapă cu viață.
Biruința prin laudă (2 Paralipomena 20)
Moabiții și amoniții invadează. Iosafat se roagă. Cântăreții merg în fruntea oștirii. Dumnezeu dă biruința fără luptă.
Surse și scrieri
3 Regi (1 Regi) 22
Relatarea alianței cu Ahab.
2 Paralipomena (2 Cronici) cap. 17-20
Narațiunea completă: reforma, biruințele, alianțele.
Contemporani
Iosafat l-a respectat pe Elisei. Când regii au cerut un cuvânt de la Dumnezeu, Elisei a spus: „Pe viața Domnului Savaot, dacă n-aș avea în vedere pe Iosafat, regele lui Iuda, nici nu m-aș uita la tine" (4 Regi 3:14).
Contemporan al lui Iosafat, activ mai ales în regatul de nord.
Tatăl lui Iosafat, rege drept al cărui reformă Iosafat a continuat.
Fiul lui Iosafat, care a inversat complet direcția tatălui, ucigându-și frații și introducând cultul lui Baal.
Versete cheie
"Domnul a fost cu Iosafat, pentru că a umblat pe căile dintâi ale lui David și n-a căutat pe baali."
— 2 Paralipomena 17:3-4"Luați seama la ce faceți, căci nu pentru oameni judecați, ci pentru Domnul."
— 2 Paralipomena 19:6"Nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine."
— 2 Paralipomena 20:12"Nu vă temeți și nu vă spăimântați de această oaste mare, căci lupta nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu."
— 2 Paralipomena 20:15Semnificație
Rugăciunea și lauda ca armă
Biruința lui Iosafat prin laudă — fără a lupta — este unul dintre cele mai extraordinare episoade ale Vechiului Testament. Cântăreții merg în fruntea oștirii, nu soldații. În tradiția ortodoxă, acest episod este invocat ca mărturie a puterii rugăciunii și laudei.
Pericolul compromisului
Alianțele lui Iosafat cu casa lui Ahab arată pericolul compromisului cu răul, chiar și din motive pragmatice. Consecințele au fost devastatoare: fiul său Ioram s-a căsătorit cu Atalia, fiica lui Ahab, care a adus cultul lui Baal în Iuda.