Regele Ioahaz al lui Iuda
Rege al lui Iuda, 609 î.Hr.
Biografie
Regele Ioahaz (în ebraică: יְהוֹאָחָז, „Domnul a cuprins"), numit și Șalum, a fost fiul regelui Iosia și al nouăsprezecelea rege al lui Iuda, domnind doar 3 luni (609 î.Hr.).
După moartea tragică a lui Iosia la Meghido, poporul țării l-a uns pe Ioahaz, deși nu era cel mai mare fiu. „A făcut ce este rău înaintea Domnului" (4 Regi 23:32).
Faraonul Neco II, care îl ucisese pe Iosia, l-a luat pe Ioahaz în lanțuri la Ribla, i-a impus un tribut de 100 de talanți de argint și un talant de aur, și l-a dus în Egipt. Ioahaz a murit în captivitate egipteană.
Profetul Ieremia a prorocit despre el: „Nu-l plângeți pe cel mort, ci plângeți-l pe cel ce se duce, căci nu se va mai întoarce și nu-și va mai vedea țara de naștere" (Ieremia 22:10).
Cronologie
Urcarea pe tron (609 î.Hr.)
Poporul îl pune rege după moartea lui Iosia.
Detronarea de faraonul Neco (609 î.Hr.)
După doar 3 luni, faraonul îl ia prizonier și îl duce în Egipt.
Surse și scrieri
4 Regi (2 Regi) 23:31-34
Scurtă relatare a celor trei luni de domnie.
Ieremia 22:10-12
Profeția lui Ieremia despre soarta lui Ioahaz (Șalum).
Contemporani
A prorocit despre soarta tragică a lui Ioahaz.
Tatăl lui Ioahaz, ultimul mare rege drept al lui Iuda.
Versete cheie
"A făcut ce este rău înaintea Domnului, după toate câte făcuseră părinții lui."
— 4 Regi 23:32"Nu-l plângeți pe cel mort, ci plângeți-l pe cel ce se duce, căci nu se va mai întoarce."
— Ieremia 22:10"Nu se va mai întoarce aici, ci va muri în locul unde l-au dus rob."
— Ieremia 22:11-12Semnificație
Sfârșitul unei ere
Detronarea lui Ioahaz marchează sfârșitul independenței lui Iuda. De acum înainte, regii lui Iuda vor fi marionete ale puterilor străine — mai întâi Egiptul, apoi Babilonul. Profeția lui Ieremia subliniază ireversibilitatea exilului: „nu se va mai întoarce."