Regele Șalum (în ebraică: שַׁלּוּם, „răsplătire") a fost al cincisprezecelea rege al Regatului de Nord (Israel). A ajuns la putere asasinându-l pe Zaharia, ultimul rege din dinastia lui Iehu, și a domnit doar o lună (c. 753 î.Hr.) — a doua cea mai scurtă domnie din istoria Israelului, după cele șapte zile ale lui Zimri.

Șalum a fost ucis la rândul său de Menahem, fiul lui Gadi, care „a venit din Tirța la Samaria, a lovit pe Șalum, fiul lui Iabeș, l-a omorât și a domnit în locul lui" (4 Regi 15:14).

Domnia lui de o lună ilustrează haosul politic total în care intrase Regatul de Nord după sfârșitul dinastiei lui Iehu. Profetul Osea descrie această perioadă: „Mi-au pus regi pe care nu i-am ales Eu, și-au pus căpetenii pe care nu le-am cunoscut" (Osea 8:4).