Orbul din naștere (în greacă: τυφλὸς ἐκ γενετῆς) este omul vindecat de Hristos într-una dintre cele mai detaliate narațiuni de vindecare din Evanghelii (Ioan 9). Numele său nu este menționat.

Ucenicii au întrebat: „Învățătorule, cine a păcătuit, el sau părinții lui, de s-a născut orb?" Iisus a răspuns: „Nici el n-a păcătuit, nici părinții lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu" (Ioan 9:2-3). A scuipat jos, a făcut tină cu scuipat și a uns ochii orbului: „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit văzând" (Ioan 9:7).

Vindecarea a provocat o anchetă a fariseilor, fiindcă fusese săvârșită în zi de Sabat. Orbul cel vindecat a dat o mărturisire de o simplitate și o curaj remarcabile: „Un lucru știu: că eram orb și acum văd" (Ioan 9:25). Când fariseii l-au presat, a răspuns: „De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naștere. De n-ar fi Acesta de la Dumnezeu, n-ar putea să facă nimic" (Ioan 9:32-33).

Alungat din sinagogă, orbul vindecat L-a întâlnit din nou pe Iisus: „Tu crezi în Fiul lui Dumnezeu?... L-ai și văzut! Cel ce vorbește cu tine, Acela este! Iar el a zis: Cred, Doamne! Și I s-a închinat" (Ioan 9:35-38).