Sfânta Proorocită Debora
Proorocită și Judecător al lui Israel, sec. XII î.Hr.
Biografie
Debora (în ebraică: דְּבוֹרָה, „albină") este singura femeie judecător din istoria lui Israel și una dintre puținele proorocițe ale Vechiului Testament (Judecători 4-5). Scriptura o numește „proorocită" (נְבִיאָה) și spune că „ea judeca pe Israel în vremea aceea" (Judecători 4:4). Ședea sub palmierul Deborei, între Rama și Betel, în muntele Efraim, unde israeliții veneau la ea pentru judecată.
Când Israel era asuprit de douăzeci de ani de Iabin, regele Canaanului, și de Sisera, căpetenia oștirii sale care avea nouă sute de care de fier, Debora l-a chemat pe Barac, fiul lui Abinoam, și i-a poruncit în numele Domnului să ridice zece mii de bărbați din Neftali și Zabulon și să iasă la luptă. Barac a refuzat să meargă fără ea: „Dacă vei merge cu mine, voi merge; iar dacă nu vei merge cu mine, nu voi merge" (Judecători 4:8).
Debora a mers cu Barac, iar Dumnezeu a dat biruință lui Israel. Sisera a fugit și a fost ucis de Iael, femeia chenitului Heber, care i-a bătut un țăruș de cort prin tâmple (Judecători 4:21).
După biruință, Debora și Barac au cântat una dintre cele mai vechi și mai frumoase poezii din Scriptură — Cântarea Deborei (Judecători 5) — un imn de laudă și biruință. „Și a avut odihnă pământul patruzeci de ani" (Judecători 5:31).
Cronologie
Judecător al lui Israel
Debora judeca sub palmierul care-i purta numele, între Rama și Betel. Israeliții veneau la ea pentru dreptate.
Asuprirea lui Iabin (20 de ani)
Iabin, regele Canaanului din Hațor, și generalul Sisera cu cele nouă sute de care de fier asupriseau pe Israel.
Chemarea lui Barac
Debora transmite porunca Domnului lui Barac: să ridice zece mii de oameni și să urce pe Muntele Tabor. „Căci Domnul va da pe Sisera în mâna ta."
Bătălia de la Muntele Tabor
Barac coboară de pe Tabor, Dumnezeu pune pe fugă oastea lui Sisera. Sisera fuge pe jos, iar Iael, femeia lui Heber cheniteanul, îl ucide în cortul ei.
Cântarea Deborei (Judecători 5)
Debora și Barac cântă un imn de laudă — una dintre cele mai vechi poezii din Scriptură.
Surse și scrieri
Cartea Judecătorilor, capitolele 4-5
Capitolul 4 — narațiunea în proză; Capitolul 5 — Cântarea Deborei, imn poetic de biruință.
Contemporani
Comandantul militar pe care Debora l-a chemat la luptă în numele Domnului. Împreună au eliberat Israelul de sub asuprirea canaaneilor.
Predecesorul. Cântarea Deborei menționează „zilele lui Șamgar" ca perioadă de nesiguranță.
Succesorul în slujirea de judecător al lui Israel.
Versete cheie
"Debora, proorocită, femeia lui Lapidot, ea judeca pe Israel în vremea aceea. Ea ședea sub palmierul Deborei, între Rama și Betel, în muntele Efraim, și fiii lui Israel se suiau la ea pentru judecată."
— Judecători 4:4-5"Ascultați, regi! Luați aminte, căpetenii! Eu, Domnului, eu Îi voi cânta, voi cânta Domnului Dumnezeului lui Israel."
— Judecători 5:3"Așa să piară toți vrăjmașii Tăi, Doamne! Iar cei ce Te iubesc să fie ca soarele când răsare în puterea lui."
— Judecători 5:31Semnificație
Proorocița și judecătoarea
Debora este dovada că în Israel, autoritatea duhovnicească nu era legată exclusiv de sex. Ca proorocită și judecătoare, ea exercita atât funcția profetică, cât și pe cea juridică. Tradiția ortodoxă o cinstește ca prefigurare a Născătoarei de Dumnezeu — femeia prin care vine eliberarea.
Cântarea Deborei
Judecători 5 este unul dintre cele mai vechi texte poetice din Scriptură. Structura de laudă — recapitularea faptelor lui Dumnezeu, chemarea la ascultare, binecuvântarea — prefigurează imnografia liturgică.
„Mamă în Israel"
Debora se numește pe sine „mamă în Israel" (Judecători 5:7). Nu este doar o conducătoare politico-militară, ci o figură maternă care protejează și hrănește poporul. Tipul mamei duhovnicești care îndrumă pe fiii credincioși.