Stejarul din Mamvri
Locul Teofaniei Sfintei Treimi, Hebron
Descriere
Stejarul din Mamvri (în ebraică: Elonei Mamre) se află în apropierea orașului Hebron, în sudul Țării Sfinte, la aproximativ 30 de kilometri sud de Ierusalim. Numele provine de la amoreul Mamvri, aliatul lui Avraam (Facerea 14:13). Zona este un ținut deluros, cu pământ fertil și vegetație mediteraneană, unde patriarhul Avraam și-a așezat corturile și a construit un altar Domnului. Tradiția creștină localizează acest loc la Ramet el-Khalil, unde în antichitate se aflau stejari venerați, iar astăzi se păstrează ruinele unei biserici bizantine și ale unui zid herodian.
Semnificația supremă a acestui loc în teologia ortodoxă constă în arătarea Sfintei Treimi lui Avraam. Potrivit Facerii 18, trei Bărbați (sau Îngeri) i s-au arătat lui Avraam la stejarul din Mamvri, iar el, deși erau trei, li s-a adresat ca unuia singur: „Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu trece pe lângă robul Tău" (Facerea 18:3). Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe — în special Sfântul Ambrozie al Milanului, Sfântul Chiril al Alexandriei și Sfântul Andrei Rubliov prin celebra sa icoană — au interpretat această arătare ca o revelație a Sfintei Treimi în Vechiul Testament: Trei Persoane într-o singură Dumnezeire.
Acest loc este, de asemenea, legat de făgăduința nașterii lui Isaac, de ospitalitatea lui Avraam (model al virtuții filoxeniei creștine) și de mijlocirea patriarhului pentru Sodoma — una dintre cele mai impresionante rugăciuni de mijlocire din Sfânta Scriptură. În tradiția ortodoxă, Stejarul din Mamvri este considerat unul dintre cele mai sfinte locuri ale Vechiului Testament, iar teofania de aici este prăznuită în duminica dinaintea Cincizecimii (Duminica Sfinților Părinți de la Niceea, în unele tradiții) și în icoana Sfintei Treimi.
Evenimente biblice
Teofania Sfintei Treimi lui Avraam (cca. sec. XX-XIX î.Hr.)
Pe când Avraam ședea la ușa cortului său, în arșița zilei, lângă stejarul din Mamvri, a ridicat ochii și a văzut trei Bărbați stând în fața lui. A alergat în întâmpinarea lor, s-a închinat până la pământ și le-a oferit ospitalitate: a spălat picioarele oaspeților, a pregătit pâine, a junghiat un vițel fraged și le-a pus înainte mâncare, stând în picioare sub copac în timp ce ei mâncau (Facerea 18:1-8). Această scenă este fundamentul iconic al reprezentării Sfintei Treimi în Ortodoxie. Celebra icoană a Sfântului Andrei Rubliov (sec. XV), cunoscută drept „Troița" sau „Filoxenia lui Avraam", înfățișează cei trei Îngeri așezați la masă sub stejar, într-o compoziție de o armonie desăvârșită care exprimă comuniunea de iubire a Persoanelor Treimice.
Vestirea nașterii lui Isaac
În timpul ospățului, unul dintre cei trei oaspeți a spus: „La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, și Sarra, femeia ta, va avea fiu" (Facerea 18:10). Sarra, care asculta din spatele ușii cortului, a râs în sinea ei, căci era bătrână și trecuse de vârsta nașterii. Dar Domnul a întrebat: „Este oare ceva cu neputință la Dumnezeu?" (Facerea 18:14). Această făgăduință împlinită prin nașterea lui Isaac prefigurează, în teologia ortodoxă, nașterea minunată a Mântuitorului din Fecioara Maria — ceea ce este cu neputință la oameni devine cu putință la Dumnezeu.
Mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma
După vestirea nașterii lui Isaac, Dumnezeu i-a descoperit lui Avraam intenția de a cerceta și pedepsi Sodoma și Gomora pentru păcatele lor (Facerea 18:16-21). Avraam a început o rugăciune de mijlocire extraordinară, negociind cu Dumnezeu: „Vei pierde oare pe cel drept împreună cu cel păcătos?" A cerut cruțarea cetății dacă se vor afla cincizeci de drepți, apoi patruzeci și cinci, patruzeci, treizeci, douăzeci, și în cele din urmă zece (Facerea 18:23-32). Această mijlocire este modelul tuturor rugăciunilor de mijlocire din tradiția ortodoxă și arată îndrăzneala (parresia) pe care o poate avea omul drept înaintea lui Dumnezeu.
Surse scripturistice
Facerea 13:18
Avraam se mută și își întinde corturile la stejarul din Mamvri, care este în Hebron, și ridică acolo un altar Domnului. Acest verset marchează prima mențiune a locului și consacrarea lui ca spațiu de cult.
Facerea 18:1-15
Narațiunea centrală a teofaniei: arătarea celor trei Bărbați, ospitalitatea lui Avraam, vestirea nașterii lui Isaac și râsul Sarrei. Acest pasaj este cel mai important text biblic asociat cu Stejarul din Mamvri și fundamentul teologic al icoanei Sfintei Treimi.
Facerea 18:16-33
Mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma. Dialogul dintre Avraam și Dumnezeu revelează atât dreptatea divină, cât și milostivirea lui Dumnezeu, precum și puterea rugăciunii de mijlocire a celui drept.
Facerea 23:17-19
După moartea Sarrei, Avraam cumpără peștera Macpela, în fața Mamvriului, ca loc de îngropare. Mamvri devine astfel nu doar un loc al revelației, ci și un loc al memoriei și al speranței în înviere.
Personalități
Patriarhul Avraam
Avraam, „părintele credinței" (Romani 4:11-12), este figura centrală a tuturor evenimentelor de la Mamvri. Ospitalitatea sa față de cei trei Oaspeți cerești este modelul suprem al filoxeniei creștine — primirea străinului ca și cum L-ai primi pe Dumnezeu Însuși. În teologia ortodoxă, Avraam este tipul omului drept care trăiește prin credință, iar legământul său cu Dumnezeu prefigurează Noul Legământ al lui Hristos. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în Duminica Strămoșilor, înaintea Nașterii Domnului.
Sarra
Soția lui Avraam, care a râs auzind vestirea nașterii lui Isaac, este un simbol al firii omenești care se îndoiește de făgăduințele lui Dumnezeu, dar care este în cele din urmă ridicată deasupra neputinței prin harul divin. Nașterea lui Isaac din Sarra cea stearpă și bătrână prefigurează nașterea lui Hristos din Fecioara Maria — ambele sunt lucrări ale puterii lui Dumnezeu care depășesc legile firii.
Sfântul Andrei Rubliov
Deși nu este un personaj biblic, Sfântul Andrei Rubliov (cca. 1360-1430), iconar rus canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în 1988, a creat cea mai celebră reprezentare a teofaniei de la Mamvri: icoana Sfintei Treimi (cca. 1411-1427). Această icoană, numită și „Filoxenia lui Avraam", reprezintă cei trei Îngeri așezați la masă și este considerată una dintre cele mai mari capodopere ale artei creștine. Sinodul de la Moscova din 1551 (Stoglav) a stabilit-o ca model canonic pentru reprezentarea Sfintei Treimi.
Versete cheie
"Și S-a arătat Domnul lui Avraam la stejarul Mamvri, pe când ședea el la ușa cortului său, în arșița zilei. Și ridicându-și ochii, a privit și iată trei Bărbați stăteau înaintea lui."
— Facerea 18:1-2"Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu trece pe lângă robul Tău."
— Facerea 18:3"Este oare ceva cu neputință la Dumnezeu? La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine și Sarra va avea fiu."
— Facerea 18:14"Nu se poate să faci Tu una ca aceasta, să pierzi pe cel drept împreună cu cel nelegiuit... Judecătorul a tot pământul nu va face oare dreptate?"
— Facerea 18:25"Iubirea de străini să nu o uitați, căci prin aceasta unii, fără să știe, au primit în gazdă pe îngeri."
— Evrei 13:2Semnificație
Revelația Sfintei Treimi în Vechiul Testament
Teofania de la Mamvri este considerată în teologia ortodoxă cea mai clară revelație a Sfintei Treimi din Vechiul Testament. Faptul că Avraam vede trei și se închină unuia exprimă taina Treimii: trei Persoane — un singur Dumnezeu. Sfântul Chiril al Alexandriei scrie: „A văzut pe Trei și s-a închinat Unuia, căci o singură Dumnezeire este în Sfânta Treime." Această interpretare stă la baza întregii iconografii trinitare ortodoxe.
Filoxenia ca virtute teologală
Ospitalitatea lui Avraam nu este doar un gest de politețe orientală, ci o virtute cu semnificație teologică profundă. Prin primirea străinilor, Avraam L-a primit pe Dumnezeu Însuși. Epistola către Evrei (13:2) face referință directă la acest episod. În tradiția monahală ortodoxă, primirea oaspeților este considerată egală cu primirea lui Hristos, iar trapeza mănăstirească este o icoană a mesei de la Mamvri.
Icoana Sfintei Treimi a lui Rubliov
Icoana Sfântului Andrei Rubliov nu este o simplă ilustrație a unui episod biblic, ci o fereastră teologică spre taina Sfintei Treimi. Cei trei Îngeri, așezați în cerc în jurul unui potir, exprimă comuniunea perihoretică a Persoanelor Treimice — iubirea reciprocă, deplină și veșnică a Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. Spațiul deschis din fața mesei invită privitorul să participe la această comuniune, reflectând vocația omului de a fi „părtaș la firea dumnezeiască" (2 Petru 1:4).
Prefigurarea Euharistiei
Masa pregătită de Avraam pentru oaspeții cerești — pâine, carne, lapte și unt — este interpretată de Sfinții Părinți ca o prefigurare a Sfintei Euharistii: omul pregătește masa, dar Dumnezeu este Cel care sfințește și binecuvântează. Potrirul din centrul icoanei lui Rubliov subliniază această dimensiune euharistică a ospitalității de la Mamvri.