Sfântul Proroc Ioil
Profet minor, sec. IX sau V î.Hr.
Biografie
Sfântul Proroc Ioil (în ebraică: יוֹאֵל, „Iahve este Dumnezeu") a fost fiul lui Petuel și unul dintre profeții minori ai Vechiului Testament. Datarea activității sale este controversată — unii cercetători îl plasează în sec. IX î.Hr. (perioada pre-exilică timpurie), alții în sec. V î.Hr. (perioada post-exilică). Tradiția ortodoxă îl cinstește ca profet al lui Dumnezeu indiferent de datarea exactă.
Ioil a profețit în Iuda și Ierusalim, luând ca punct de plecare o catastrofă naturală — o invazie devastatoare de lăcuste care a distrus recoltele și a adus foamete în toată țara. Din acest eveniment concret, Ioil ridică privirea profetică spre „Ziua cea mare și înfricoșătoare a Domnului" — judecata finală a lui Dumnezeu asupra tuturor neamurilor.
Însă cea mai importantă profeție a lui Ioil, cea care îl face nemuritor în istoria mântuirii, este promisiunea revărsării Duhului Sfânt: „Voi vărsa Duhul Meu peste tot trupul" (Ioil 3:1 / 2:28). Sfântul Apostol Petru citează aceste cuvinte în predica sa de la Cincizecime (Fapte 2:16-21), declarând că profeția lui Ioil s-a împlinit prin coborârea Duhului Sfânt asupra Bisericii.
Cronologie
Invazia lăcustelor — catastrofa naturală
O invazie de lăcuste fără precedent lovește Iuda, distrugând recoltele, viile și pomii. Ioil descrie catastrofa în termeni apocaliptici: „Ce a lăsat lăcusta cea mare a mâncat lăcusta cea mică; ce a lăsat lăcusta cea mică a mâncat omida; și ce a lăsat omida a mâncat gândacul" (Ioil 1:4).
Chemarea la post și pocăință
Ioil cheamă poporul la un post solemn și la adunare sfântă: „Sfințiți postul, vestiți adunare mare... Între tindă și altar să plângă preoții, slujitorii Domnului, și să zică: Cruță, Doamne, poporul Tău!" (Ioil 2:15-17). Aceasta este una dintre cele mai puternice chemări la pocăință colectivă din Vechiul Testament.
„Sfâșiați inimile, nu hainele voastre" (Ioil 2:13)
Punctul central al chemării la pocăință: Dumnezeu cere nu gesturi exterioare, ci convertire interioară: „Întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul vostru, căci El este milostiv și îndurător, îndelung-răbdător și bogat în bunătate."
Profeția „Zilei Domnului"
Invazia lăcustelor devine simbol profetic al „
Surse și scrieri
Partea I — Plaga lăcustelor și chemarea la pocăință (cap. 1-2:17)
Descrierea vivace a invaziei de lăcuste, interpretată ca semn al judecății divine. Chemarea la post, plângere și pocăință din inimă.
Partea II — Răspunsul lui Dumnezeu: restaurare și Duhul (cap. 2:18-4)
Dumnezeu răspunde pocăinței cu promisiuni de restaurare materială și spirituală. Promisiunea revărsării Duhului Sfânt, judecata în Valea lui Iosafat și binecuvântarea finală.
Profeția Duhului — textul central
Ioil 3:1-5 (2:28-32 în textul ebraic) „Iar după aceea, voi vărsa Duhul Meu peste tot trupul, și fiii voștri și fiicele voastre vor proroci, bătrânii voștri visuri vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii. Și peste robii Mei și peste roabele Mele voi vărsa Duhul Meu în zilele acelea."
Ioil 3:1-5 (2:28-32 în textul ebraic)
„Iar după aceea, voi vărsa Duhul Meu peste tot trupul, și fiii voștri și fiicele voastre vor proroci, bătrânii voștri visuri vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii. Și peste robii Mei și peste roabele Mele voi vărsa Duhul Meu în zilele acelea."
Faptele Apostolilor 2:16-21
Sfântul Apostol Petru citează integral profeția lui Ioil în prima predică creștină, declarând: „Aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioil" — confirmând că Cincizecimea este împlinirea directă a profetului.
Contemporani
Preoții Templului din Ierusalim
Ioil se adresează direct preoților și slujitorilor Templului, chemându-i la post și plângere. Legătura sa strânsă cu cultul Templului sugerează că și el însuși era fie preot, fie levit.
Profetul Abdia (datare incertă)
Profet minor asociat uneori cu aceeași perioadă ca Ioil. Amândoi vorbesc despre judecata asupra neamurilor, dar Ioil extinde viziunea la o dimensiune universală și escatologică.
Dacă Ioil este datat în perioada post-exilică, Maleahi ar fi un contemporan apropiat. Amândoi profețesc despre „Ziua Domnului" și despre pregătirea pentru venirea ei.
Citate din scrierile sale
"Întoarceți-vă la Mine cu toată inima voastră, cu post, cu plângere și cu tânguire! Sfâșiați inimile voastre, iar nu hainele voastre, și întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul vostru, căci El este milostiv și îndurător, îndelung-răbdător și bogat în bunătate."
— Ioil 2:12-13"Iar după aceea, voi vărsa Duhul Meu peste tot trupul, și fiii voștri și fiicele voastre vor proroci, bătrânii voștri visuri vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii."
— Ioil 3:1 (2:28)"Și vă voi întoarce anii pe care i-a mâncat lăcusta cea mare, lăcusta cea mică, omida și gândacul."
— Ioil 2:25"Mulțimi, mulțimi în Valea Judecății! Căci aproape este Ziua Domnului în Valea Judecății."
— Ioil 4:14 (3:14)"Și tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui."
— Ioil 2:32 (3:5)Semnificație
Profetul Cincizecimii
Ioil este, prin excelență, profetul care a vestit Pogorârea Duhului Sfânt. Profeția sa din capitolul 3 (2:28-32) este citată de Sfântul Apostol Petru la Cincizecime ca demonstrație că evenimentul din Ierusalim era împlinirea planului veșnic al lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxă cinstește această legătură la fiecare Praznic al Cincizecimii.
Universalitatea Duhului Sfânt
Profeția lui Ioil rupe barierele: Duhul nu va fi dat doar profeților sau regilor, ci „peste tot trupul" — fii și fiice, tineri și bătrâni, robi și roabe. Această democratizare a harului prefigurează Biserica în care „nu mai este iudeu, nici elin, nici rob, nici liber" (Galateni 3:28).
Pocăința inimii — „Sfâșiați inimile, nu hainele"
Ioil 2:13 este unul dintre cele mai citate versete în Postul Mare ortodox. Cerința sfâșierii inimii, nu a hainelor, exprimă esența pocăinței autentice: nu gestul exterior, ci schimbarea interioară, metanoia.
Restaurarea divină — „Vă voi întoarce anii"
Promisiunea din Ioil 2:25 că Dumnezeu va restaura „anii mâncați de lăcuste" este una dintre cele mai consolatoare imagini biblice. Dumnezeu nu doar că iartă, ci restaurează ceea ce a fost distrus de păcat și suferință — teologie centrală a vindecării în tradiția ortodoxă.
„Tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui"
Ioil 2:32 (3:5) este citat de Sfântul Apostol Pavel în Romani 10:13 ca fundament al mântuirii universale prin credință. Profetul din Vechiul Testament vestește ceea ce Apostolul proclamă: mântuirea este deschisă tuturor celor care cheamă Numele Domnului.